4ndt's Blog

About NDT procedures, standards. Technical discussions

EXAMINAREA CU ULTRASUNETE A IMBINARILOR SUDATE IN COLT

Posted by 4ndt pe Octombrie 14, 2009

1.SCOP

Prezenta procedura stabileste conditiile tehnice pentru examinarerea manuala cu ultrasunete si aprecierea calitatii imbinarilor sudate in colt executate din otel carbon si slab aliat.

2.DOMENIUL DE APLICARE

Prescriptiile procedurii se aplica imbinarilor sudate in colt de tip L si T, realizate cu prelucrarea rostului in K si V si patrundere completa. Grosimea elementului elementului „>prelucrat (inima) s1 ³ 8mm si grosimea elementului neprelucrat (talpa) s2 ³ 8mm.

Procedura se aplica si imbinarilor sudate ale racordurilor in urmatoarele conditii:

–       diametrul interior al racordurilor aplicat egal sau mai mare de 125 mm;

–       raza de curbura a elementului pe care se aplica egala sau mai mare de 250 mm;

–       unghiul dintre axele elementelor care se sudeaza mai mare sau egal de 450, sau sau „>unghiul dintre axa elementului si normalele la suprafata curba, mai mic sau egal de 450.

3.DEFINITII

3.1. In conformitate cu SR EN-urile in vigoare. Defectoscopie cu ultrasunete. Terminologie.

3.2. US-ultrasunete.

3.4. ISCIR – Inspectia de Stat pentru controlul cazanelor, recipientilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibili de uz industrial.

3.5. MAC- Manualul Calitatii.

4.DOCUMENTE DE REFERINTA

SR EN 473-2003 Calificarea si certificarea personalului pentru examinari nedistructive;

SR EN 583/1,/2-2001 Examinarea cu ultrasunete;

SR EN 1712-2002 Examinarea cu ultrasunete a imbinarilor sudate;

SR EN 1713-2000 Examinarea cu ultrasunete. Caracterizarea indicatiilor din suduri;

SR EN 1714-2000 Examinarea cu ultrasunete. Examinarea imbinarilor sudate;

SR EN 12062-2001 Examinarea cu ultrasunete. Reguli generale pt. materiale metalice

SR EN 5817  Imbinari sudate cu arc electric din otel – Ghid  pentru nivelurile de acceptare a imperfectiunilor;

SR EN 12223-2001 Specificatii privind blocul de calibrare nr.1

SR EN 27963-1995 Blocul de calibrare nr.2

SR EN ISO 6520/1-1999 Clasificarea imperfectiunilor imbinarilor sudate

Codul ASME sectiunea V-1998

SR EN 10160/2001, SR EN 583-1,2/2002, SR EN 1330-4/2003, SR  EN 1712/2002, SR EN 1713/2000, SR EN 1714/2000, SR EN 12062/2001, SR EN 12223/2001, SR EN 27963/1995, SR EN ISO 6520-1/1999, SR EN 5817/2003, ASTM E 317/1998.

CR 4-2003 PT ISCIR pentru examinarea cu ultrasunete a imbinarilor sudate;

CR 11 PT ISCIR pentru autorizarea operatorilor.

5.RESPONSABILITATI

5.1. Societatile care solicita examinarea cu ultrasunete sunt responsabile de asigurarea conditiilor cerute de tehnicile de examinare mentionate in procedura si anume: starea suprafetei, temperatura piesei, a zonei etc.

5.2. Pesonalul care efectueaza examinari nedistructive cu ultrasunete trebuie sa fie calificat in conformitate cu standardul SR EN 473-2003 si/sau cu prescriptiile tehnice CR 11, colectia ISCIR.

5.3. Pentru personalul care executa examinarea, responsabilitatile sunt mentionate in SR EN 473-2003 sau in prescriptiile tehnice ISCIR, CR 11.

5.4. Operatorul de examinari nedistructive are obligatia ca inainte de a incepe activitatea propriu-zisa, sa examineze vizual fiecare componenta, pe intreaga zona de examinare, atât din punct de vedere al curatirii de impuritati, cât si din punctul de vedere al rugozitatii sau al existentei eventualelor discontinuitati vizuale cu ochiul liber.

5.4.1.In cazul in care starea suprafetei nu e conforma cu tehnologiile aplicabile, componentele sunt trimise in zona corespunzatoare pentru o noua curatire si eventual obtinerea unei noi rugozitati sau stare a suprafetei.

5.4.2.In cazul existentei unor discontinuitati, operatorul le va mentiona pe buletinul de examinare si pe harta cu discontinuitati, in cazul când acestea nu sunt acceptate, componenta se respinge.

5.5. Seful de laborator raspunde de modul de efectuare si conducere al examinarilor nedistructive conform procedurilor avizate; de formarea si indrumarea personalului din subordine; de structurarea si redactarea rapoartelor de examinari nedistructive.

5.6. Coducerea societatii are obligatia sa documenteze valabilitatea informatiilor referitoare la fiecare specialist in examinari nedistructive, inclusiv atestatele privind educatia, formarea si experienta acestor persoane, conform pct. 5.2.4. si 6.3. din SR EN 473-2003 si/sau CR 11, fara a se implica in procedura de certificare si autorizare.

5.6.1.Conducerea societatii va fi responsabila cu:

a)     obtinerea autorizatiei de lucru (daca e cazul);

b)     trimiterea personalului la medic pentru verificarea acuitatii vizuale, in mod special si a starii de sanatate in general.

6.PROCEDURA

6.1.CONDITII GENERALE

6.1.1. Examinarea cu ultrasunete este destinata evidentierii discontinuitatilor interne si nu substituie verificarea calitatii sudurii efectuata prin alte metode nedistructive.

6.1.2. Examinarea cu ultrasunete se prescrie in documentatia de executie a produsului de catre proiectantul produsului.

6.1.3. Documentatia de executie (caietul de sarcini sau desenele de executie) va preciza volumul de examinare, faza de executie a examinarii si normativul de examinare.

6.1.4. Examinarea se efectueaza dupa examinarea vizuala, cea cu lichide penetrante sau sau „>pulberi magnetice si remedierea defectelor de suprafata. Imbinarile sudate tratate termic sau incercate la presiune se examineaza obligatoriu dupa efectuarea acestor incercari.

6.1.5. Examinarea ultrasonica se efectueaza in conditii de accesibilitate la elementele imbinarii sudate. Suprafetele de examinare trebuie sa se prezinte curate, lipsite de stropi de sudura, zgura, oxizi, vopse, tundar etc.

6.1.6. Examinarea se efectueaza in laborator sau in spatii amenajate fara fara „>poluare, cu zgomot redus, aerisite, fara praf, ferite de foc deschis si lumina excesiva si lipsite de perturbatii radioelectrice.

6.1.7.Temperatura mediului ambiant trebuie sa fie mai mare sau egala de +50C, dar nu va depasi +350C. Temperatura pe suprafata de examinare a elementului trebuie sa fie cuprinsa intre +00C si +400C.

6.1.8.Personalul operator care efectueaza examinarea lucreaza in echipe de doi operatori. Personalul operator trebuie sa fie autorizat conform PT ISCIR 11, cel putin unul din echipa de operatori va fi autorizat nivel II.

6.2.CONDITII TEHNICE

6.2.1. Defectoscopul ultrasonic.

a)     Defectoscopul ultrasonic va utiliza metoda cu impuls reflectat in prezentare A, domeniul de frecventa fiind 2÷5 MHz.

b)     Defectoscopul ultrasonic trebuie sa fie prevazut cu un amplificator calibrat reglabil in trepte de maxim 2 dB. Domeniul amplificarii calibrate va fi de minim 80 dB.

c)      Defectoscopul ultrasonic va fi prevazut cu un ecran osciloscopic asociat cu o scara gradata sub forma unei retele rectangulare ce desfasoara desfasoara „>orizontala 50 sau 100 diviziuni. Pe verticala ecranul este calibrat pentru un domeniu de 24 dB (minim) ce se desfasoara pe minim 5 diviziuni.

6.2.2.Traductoare.

a)     Tehnica de examinare cu incidenta incidenta „>inclinata utilizeaza traductoare inclinate de unde transversale cu frecventa de 2 sau 5 MHz si unghi de incidenta de 350 si/sau 700. Se recomanda traductoarele in varianta constructiva miniaturala cu frecventa 4 MHz.

b)     Tehnica de examinare cu incidenta normala utilizeaza traductoare de unde longitudinale de tip dublu cristal cu frecventa de 2 sau 4 MHz. Se recomanda traductoarele in varianta constructiva miniaturala de Ø 10 mm pentru pentru „>examinarea imbinarii sudate si de Ø 24 mm pentru metalul de baza, ambele cu frecventa de 4 MHz.

Observatie: Traductoarele utilizate pentru examinari pe suprafete curbe vor indeplini conditia de adaptare la curbura D>15A, unde A este este „>dimensiunea traductorului pe directia tangentei la curbura si D este diametrul exterior al tevii, in caz contrar traductoarele se vor utiliza cu adaptoare din plexiglas.

6.2.3.Echipamentul defectoscop-traductor.

Echipamentul defectoscop-traductor se verifica conform SR EN 583/2-2002 la inceputul si sfârsitul fiecarei lucrari de examinare pentru cel putin urmatoarele caracteristici:

a)     Liniaritatea ecranului pe verticala. Domeniul cuprins intre 1/5 si 4/5 din inaltimea ecranului trebuie sa fie liniar. Abaterea maxima admisa de la liniaritate ± 2 dB.

b)     Liniaritatea ecranului pe orizontala. Pentru orice domeniu de etalonare a bazei de timp abaterea maxima admisa de la liniaritate va fi de ± 2% reprezentând pentru pentru „>scara cu 50 diviziuni, o diviziune respectiv pentru scara cu 100 diviziuni diviziuni „>doua diviziuni.

c)      Diferenta in dB intre nivelul de inregistrare si zgomotul de material, la sensibilitatea de examinare trebuie sa fie de minim 6 dB.

6.2.4.Blocuri de referinta.

a)     Blocurile de referinta se utilizeaza pentru stabilirea sensibilitatii de detectare si reglarea amplificarii de lucru.

b)     Blocurile de referinta se confectioneaza din imbinari sudate realizate in aceleasi conditii tehnologice ca si sudura de examinat. Geometria rostului si materialele de sudare vor fi identice ca si pentru sudura de examinat.

c)      Elementul imbinarii care se prelucreaza se alege de grosime 8 mm respectiv 8 mm.

d)     Imbinarea sudata si elementele imbinarii vor fi fara defecte.

e)     Defectele de referinta vor fi de tip gaura patrunsa cu dimensiunile si pozitia conform desenelor din anexa 1.

f)        Blocurile de referinta vor fi verificate metrologic si marcate cu simboluri prin poansonare.

6.3.CALITATEA IMBINARILOR SUDATE

Calitatea imbinarilor sudate se apreciaza in baza urmatoarelor caracteristici de defecte:

a)     Inaltimea ecoului de defect este evaluata cu ajutorul scalelor DAM (AVG) sau raportata la caracteristica de referinta distanta-amplitudine (CRDA). Pentru inaltimea ecoului de defect se prevad limite limite „>minime de inregistrare respectiv limite maxime admisibile ale defectelor.

b)     Lungimea defectului determinata cu metoda reducerii amplitudinii cu 20 dB (6 dB) conform SR EN 1714-2000.

c)      Distributia defectelor pe lungimea lungimea „>imbinarii sudate. Distanta dintre intre „>doua doua „>defecte defecte „>invecinate sa fie mai mare decât de doua ori lungimea defectului cel mai mare, in caz contrar, cele doua defecte se considera un singur defect cu lungimea evaluata intre extremitatile defectelor.

d)     Limitele de admisibilitate a defectelor pentru metoda de evaluare cu scale DAM (AVG) sunt conform tabelelor 1a si 1b.

e)     Limitele de admisibilitate a defectelor pentru metoda de evaluare cu raportarea ecoului de defect la caracteristica de referinta distanta-amplitudine (CRDA) sunt conform tabelelor 2a si 2b.

Tabelul  1a

Defecte longitudinale
Domeniu de grosime

Inaltime ecou

[mm]

Nr.defecte/m

Lungime max.[mm]

Inregistrat

Max. admis

8 < s </=10

5

10

0,7

1,5

10 < s </= 15

10 si

3 si

1

10

20

10

1,0

1,0

1,0

1,5

1,5

2,0

Tabelul  1b

Defecte transversale
Domeniu de grosime

Inaltime ecou

[mm]

Nr.defecte/m

Lungime max.[mm]

Inregistrat

Max. admis

8 < s </= 10

3

10

0,7

1,5

10 < s </= 15

3

10

1,0

1,5

Tabelul  2a

Defecte longitudinale
Domeniu de grosime

Inaltime ecou

[mm]

Nr.defecte/m

Lungime max.[mm]

Niv.inr.

Niv.adm.

8 < s </= 10

5

10

20 % CRDA

</=6 dB

10 < s </=15

10 si

3 si

1

10

20

10

20 % CRDA

20 % CRDA

20 % CRDA

</= 6 dB

</= 6 dB

</=12 dB

Tabelul  2b

Defecte transversale
Domeniu de grosime

Inaltime ecou

[mm]

Nr.defecte/m

Lungime max.[mm]

Niv.inr.

Niv.adm.

8 < s </= 10

3

10

20 % CRDA

</= 6 dB

10 < s </= 15

3

10

20 % CRDA

</= 6 dB

Defectele de referinta referinta „>pentru pentru „>ridicarea caracteristicii de referinta distanta-amplitudine sunt de tip gaura patrunsa cu diametrul de 1,0 mm pentru domeniul de grosime s < 10 mm, respectiv de Ф 1,5 mm pentru domeniul de grosime 10 < s < 15mm.

f)        Natura defectelor se apreciaza la nivel de defecte plane sau volumice.

g)     Nivelurile de referinta pentru pentru „>unde unde „>transversale sunt conform tabel 3a iar cele pentru unde longitudinale sunt conform tabel 3b, conform SR EN 1712-2002 (CR4-2003).

Tabel 3a

Nr.crt. Frecventa nominala a palpatorului (MHz)

Grosimea materialului de baza

8<t<15

15<t<40

40<t<100

1

2-3

DDSR=2mm

DDSR=3mm

2

3-5

DDSR=1mm

DDSR=1,5mm

Tabel 3b

Nr.crt. Frecventa nominala a palpatorului (MHz)

Grosimea materialului de baza

8<t<15

15<t<40

40<t<100

1

2-3

DDSR=2mm

DDSR=3mm

2

3-5

DDSR=2mm

DDSR=2mm

DDSR=3mm

Se vor folosi urmatoarele metode:

Metoda1: nivelul de referinta corespunde unei curbe amplitudine – distanta pentru o gaura cilindrica cu diametrul de 3mm.

Metoda2: nivelurile de referinta sunt conform tabelelor 3a, 3b.

Metoda3: nivelul de referinta corespunde unei curbe CAD pentru o crestatura rectangulara adainca de 1mm.

Niveluri de acceptare conform conform SR EN 1712-2002 (CR4-2003):

Metoda1 sau metoda3: nivel de referinta –10dB (33% din CAD).

Metoda2: nivel de referinta –4dB conform tabelelor 3a si 3b.

Niveluri de examinare conform conform SR EN 1714-2002 (CR4-2003):

Nivel de examinare

Nivel de calitate conform SR EN 5817

A

C

B

B

C

Prin acord

D

Aplicatie speciala

6.4.ETALONAREA BAZEI DE TIMP

6.4.1. Traductoare dublu cristal.

Etalonarea bazei de timp se face in parcurs ultrasonic conform SR EN 583/2-2002, utilizând tehnica cu ecouri doua „>ecouri „>distincte. Etalonarea Etalonarea „>utilizeaza blocuri de etalonare sau sau „>blocuri de referinta cu caracteristici dimensionale cunoscute. Etalonarea consta in reglarea vitezei de baleiaj si translatarea bazei de timp pentru pentru „>doua ecouri obtinute de la doua sectiuni cu grosimi diferite (suprafete plan paralele) sau de la reflectori de referinta situati ca parcursuri ultrasonice la distante diferite. Ecourile se desfasoara pe ecran la raportul de scara dorit (fig.1). Se recomanda etalonarea ecranului pentru domeniul 0-25 mm sau 0-50 mm.

6.4.2. Traductoare inclinate de unde transversale.

Etalonarea bazei de timp se face in distanta proiectata redusa conform SR EN 583/2-2002, utilizând sau „>tehnica cu ecouri ecouri „>repetate, obtinute de la suprafetele circulare de raza R=25 mm si R=50 mm ale blocului de calibrare A2 sau tehnica cu ecouri distincte obtinute de la reflectori de referinta sau muchii de capat.

Tehnica de evaluare de evaluare a defectelor cu scale DAM (AVG) utilizeaza etalonarea bazei de timp in distanta proiectata redusa. Ecourile repetate repetate „>obtinute pe blocul de calibrare calibrare „>A2 se desfasoara pe ecran si se aliniaza in dreptul dreptul „>reperelor trasate pe scala DAM (AVG) (fig.2). Tehnica de evaluare a defectelor cu blocuri de referinta referinta „>desfasoara pe ecran ecran „>doua ecouri ecouri „>distincte de la muchiile blocului de referinta care se aliniaza la diviziunile corespunzatoare corespunzatoare „>distantelor a1 si a2 masurate in pozitiile traductorului (fig.3) corespunzatoare ecourilor maxime de la muchii. Pentru etalonare se poate utiliza si tehnica cu ecouri repetate obtinute pe blocul de calibrare A2 care se desfasoara pe ecran si se aliniaza in dreptul diviziunilor corespunzatoare distantelor calculate 25sinβ-X si 100sinβ-X respectiv 50sinβ-X si 125sinβ-X (fig.4).

6.5.REGLAREA AMPLIFICARII DE LUCRU

6.5.1. Metoda cu scale DAM (AVG).

Reglarea amplificarii de lucru se face pe blocul de calibrare calibrare „>A2 si scala DAM (AVG) cu domeniul de 100 mm (fig.5). Reglarea amplificarii presupune ca prin conditiile de calibrare s-a stabilit marimea reflectorului minim de inregistrat.

Faze operationale:

a)     Se stabileste valoarea ΔV cu care trebuie suplimentata amplificarea de referinta conform tabelului inscris pe scala DAM (AVG);

b)     Se regleaza amplificarea de referinta corespunzator ecoului obtinut de la suprafata circulara cu raza R=25 mm sau R=50 mm cu vârful pe curba de nivel I sau II trasate pe scala;

c)      Se suplimenteaza amplificarea de referinta cu valoarea ΔV stabilita din tabel cu valoarea pierderilor prin transfer.

Evaluarea marimii defectelor se face raportând ecourile de defect la curbele de nivel I sau II . Faze operationale:

a)     Se reduce amplificarea cu ΔV’ pentru care vârful ecoului de defect scade la nivelul curbei de nivel I sau II;

b)     Se calculeaza diferenta de ampplificare ΔV- ΔV’;

c)      Se determina din tabelul tabelul „>scalei marimea defectului care se compara cu valorile din tabelul 1a si 1b, si se coreleaza cu lungimea si numarul de defecte.

6.5.2. Metoda cu blocuri de referinta.

Reglarea amplificarii de lucru se face pe blocuri de referinta (anexa 1) odata cu ridicarea caracteristricii distanta-amplitudine. distanta-amplitudine „>Caracteristica de referinta distanta-amplitudine se traseaza prin doua puncte sau printr-un punct (examinarea normala).

Faze operationale:

a)     Se regleaza amplificarea corespunzator ecoului maxim obtinut de la gaura de referinta in pozitia 1 a traductorului (fig.6) cu inaltimea la 4/5 din inaltimea ecranului, valoarea amplificarii rezultate este amplificarea de lucru (a-pentru dublu cristal, b-pentru β=700, c-pentru β=450).

b)     Se determina al doilea punct al caracteristicii distanta-amplitudine mentinând amplificarea constanta si amplasând traductorul in pozitia 2, urmarindu-se vârful ecoului obtinut.

c)      Se traseaza caracteristica de referinta primara pe o masca transparenta aplicata pe ecran, prin cele doua puncte aferente inaltimii ecoului in pozitiile 1 si 2 (fig.7).

d)     Se traseaza caracteristica de inregistrare cu 12 dB mai jos (20%) fata de caracteristica de referinta primara.

Observatie: In practica controlului se efectueaza o suplimentare a amplificarii de lucru cu 6 sau 12 dB ce realizeaza o translatare a caracteristicii de inregistrare mai sus pe ecran si o apreciere mai clara a ecourilor de defecte.

Evaluarea marimii defectelor se face raportând ecourile de defect la nivelul caracteristricii de inregistrare. Faze operationale:

a)     Se reduce amplificarea cu ΔV″ pentru care vârful ecoului de defect scade la nivelul caractersitricii de inregistrare.

b)     Se compara valoarea ΔV″ cu valorile din tabelul 2a si 2b, si se coreleaza cu lungimea si numarul de defecte.

6.6.EXAMINAREA IMBINARILOR SUDATE

6.6.1. Examinarea metalului de baza.

Metalul de baza in limitele zonei de examinare a sudurii se examineaza prin tehnica cu indicidenta normala conform PT CR10-2003. La examinarea se utilizeaza traductoare de tip dublu cristal cu diametrul de 24 mm si frecventa de 4 MHz. Se evidenteaza defectele care infuenteaza examinarea imbinarilor sudate.

6.6.2. Examinarea imbinarilor sudate

a)     Examinarea se face dupa doua directii pentru fiecare din orientarile defectelor, longitudinale, respectiv transversale.

b)     Evidentierea defectelor cu orientare longitudinala se realizeaza cu tehnica de examinare cu incidenta incidenta „>inclinata la doua unghiuri de incidenta diferite, de 700 respectiv 450. Examinarile se efectueaza de la elementul prelucrat al imbinarii (fig.8). Examinarea A la 700 se efectueaza in zona de examinare p/2÷2p/2 (cu o reflexie intermediara a fascicolului). Examinarea b la 450 se efectueaza in zona de examinare 3p/2÷4p/2 (cu trei reflexii intermediare ale fascicolului). Ambele examinari utilizeaza traductoare de unde transversale de frecventa 4MHz in varianta constructiva miniaturala. In conditiile in care examinarea la 450 (B) nu da rezultate satisfacatoare aceasta se substituie cu o examinare C cu incidenta normala de pe elementul neprelucrat. Examinarea se efectueaza cu traductoare dublu-cristal de frecventa 4MHz si diametrul 10mm.

c)      Evidentierea defectelor transversale se realizeaza cu tehnica de examinare inclinata la unghi de incidenta de 700. Examinarea se efectueaza de pe elementul neprelucrat al imbinarii cu parcurgerea in ambele sensuri pe directie longitudinala (fig.8) examinarile D si E.

7.MENTIUNI SI INREGISTRARI

7.1. Buletinul de examinare va fi conform anexei.

La solicitarea beneficiarului, raportul de examinare poate fi redactat pe un alt tip de formular decât cel continut in aceasta procedura.

Buletinul de control va fi completat cu indicativul specific a laboratorului care a efectuat controlul, fiind insotit de schite, fotografii etc. Din acestea un exemplar insoteste produsul, iar un exemplar se pastreaza in arhiva laboratorului pe perioada de garantie a produsului

21297939bq.jpg
34457016.jpg
47617820.jpg
95345223fpummneujl.jpg
52440688.jpg
25111378.jpg
73951117.jpg
69861296.jpg
45784229.jpg
Anunțuri

Un răspuns to “EXAMINAREA CU ULTRASUNETE A IMBINARILOR SUDATE IN COLT”

  1. dragos said

    FOARTE BUN ARTICOLUL…MS

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: