4ndt's Blog

About NDT procedures, standards. Technical discussions

Procedura de examinare cu radiatii penetrante X si Gamma

Posted by 4ndt pe Octombrie 16, 2009

1.SCOP

1.1.Prezenta procedura stabileste cerintele si responsabilitatile pentru examinarea prin radiatii penetrante X si gama a imbinarilor sudate cap la cap din otel si remedierile acestora prin sudare.

2.DOMENIUL DE APLICARE

2.1. Procedura se aplica sudurilor si reparatiilor, in conformitate cu documentatia de executie.

2.2.Se supun exeminarii numai imbinarile corespunzatoare, atestate prin certificat de control vizual.

3.DEFINITII

3.1. In conformitate cu SR EN-urile in vigoare. Terminologie

3.2. RP – radiatii penetrante.

3.3. CNCAN – Comisia nationala de control al activitatilor nucleare

3.4. ISCIR – Inspectia de Stat pentru controlul cazanelor, recipientilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibili de uz industrial.

4.DOCUMENTE DE REFERINTA

  • PT CR 13 COLECTIA ISCIR “Prescriptii tehnice pentru examinarea cu radiatii penetrante a imbinarilor sudate cap la cap ale instalatiilor macanice sub presiune si de ridicat”
  • SR EN 444-1996 “Examinari nedistructive. Principii generale”
  • SR EN 462/1,/2,/3,/4-1996 “Examinari nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor, indicatori de calitate”
  • EN 584/1/2 “Clasificarea filmelor radiografice si procesarea lor”.
  • EN 25580 “Negatoscoape”
  • SR EN 970/1999, SR EN 1330-3/2001, SR EN 12517/2002, SR EN 473/2003
  • SR EN 1435 “Examinarea radiografica a imbinarilor sudate”.
  • SR EN 5817 “Ghid pentru niveluri de acceptare a defectelor”
  • Cod ASME  sectiunea V
  • SR EN ISO 6520-1999 Clasificarea imperfectiunilor geometrice din imbinarile sudate
  • Norme fundamentale de radioprotectie CNCAN

5.RESPONSABILITATI

5.1. Societatile care solicita examinarea cu radiatii penetrante sunt responsabile de asigurarea conditiilor cerute de tehnicile de examinare mentionate in procedura si anume: asigurarea zonei, starea suprafetei, etc.

5.2. Pesonalul care efectueaza examinari nedistructive cu radiatii penetrante trebuie sa fie calificat in conformitate cu standardul SR EN 473-2003 si/sau cu prescriptiile tehnice CR 11, colectia ISCIR.

5.3. Pentru personalul care executa examinarea, responsabilitatile sunt mentionate in SR EN 473-2003 sau in prescriptiile tehnice ISCIR, CR 11.

5.4. Operatorul de examinari nedistructive are obligatia ca inainte de a incepe activitatea propriu-zisa, sa asigure zona prin montarea panourilor avertizoare pentru inchiderea zonei de lucru cu radiatii, sa examineze vizual fiecare componenta, pe intreaga zona de examinare, atât din punct de vedere al curatirii de impuritati, cât si din punctul de vedere al existentei eventualelor discontinuitati vizuale cu ochiul liber.

6.PROCEDURA

6.1. MOMENTUL  EXAMINARII

6.1.1.Examinarea  sudurilor se va efectua dupa tratamentul termic (in masura in care un astfel de tratament este prevazut). O modificare a formei cordonului, ulterioara examinarii radiografice, impune reluarea exeminarii vizuale si radiografice.

6.1.2.La sudurile la care, in eventualitatea unor remedieri, accesul este dificil (de exemplu la tevi), se poate efectua o exeminare radiografica preliminara a stratului de radacina.

6.2. Pregatirea  suprafetei  examinate

6.2.1.Suprafata examinata (sudura si materialul de baza invecinat) se curata inainte de radiografiere, indepartându-se stropii de sudura, zgura si alte impuritati care pot stânjeni interpretarea radiografiei.

6.2.2.Daca documentatia tehnica prevede prelucrarea suprafetei dupa sudare, examinarea radiografica se va face dupa prelucrare.

6.2.3.Suprafata examinata se marcheaza prin poansonare, utilizând poansoane cu muchii rotunjite, astfel incât sa poata fi orincând identificata.

6.3. TEHNICI DE CONTROL

6.3.1. Exista doua tehnici de control radiografic:

A – tehnica de control uzuala

B – tehnica de control de inalta sensibilitate

Atunci când documentatia nu prevede in mod explicit tehnica de control B, se va folosi tehnica A.

6.4. ALEGEREA SURSEI SI A ENERGIEI RADIATIILOR

Alegerea sursei de radiatii si a energiei se stabileste tabelar conform SR EN 1435.

6.5. INDICATORI DE CALITATE A IMAGINII (ICI). ALEGERE SI UTILIZARE

6.5.1.Alegere:

a)       Se vor utiliza indicatori cu fire, daca documentatia nu prevede utilizarea altor tipuri (indicatori cu trepte si gauri, penetrametre). Alegerea ici este impusa de conditiile minime pentru calitatea imaginii, continute in tabelele 1 pâna la 4. Grosimea pentru care se alege ICI este grosimea strabatuta pe directia axei fascicolului de radiatii.

b)       Tehnica de expunere si parametrii de lucru trebuie sa asigure aparitia pe film a imaginii ICI si a firului indicat.

6.5.2.Plasare:

a)       ICI se plaseaza pe partea dinspre sursa a piesei. Daca portiunea examinata are o forma neregulata, indicatorul se va plasa pe acea parte a piesei care este cea mai indepartata de film.

b)       La piesele la care, din cauza formei geometrice, plasarea pe partea dinspre sursa nu este posibila, indicatorul se va plasa pe partea filmului, radiografia fiind marcata in acest caz cu simbolul F.

c)        La radiografierea prin doi pereti a tevilor, canalelor, indicatorul de calitate a imaginii se va plasa pe partea filmului exceptând expunerile prin elipsa.

6.5.3.Numarul indicatorilor folositi:

a)       De regula, calitatea imaginii radiografice se apreciaza  pe fiecare radiografie in parte. Pentru aceasta trebuie ca imaginea ICI sa apara pe fiecare radiografie.

b)       Daca pe portiunea examinata piesa prezinta variatii de grosime mari, atunci se va plasa câte un ICI pe fiecare domeniu de grosime.

c)        Daca exista certitudinea ca mai multe radiografii sunt realizate in conditii identice, atunci nu este obligatoriu ca ICI sa apara pe fiecare radiografie. Exemplu: la expunerile panoramice sunt suficienti trei ICI dispusi la 1200, dar nu la o distanta mai mare de 1m intre acestia.

6.6. FILME RADIOGRAFICE SI ECRANE INTENSIFICATOARE

6.6.1.Filmele utilizate vor fi alese din specificatiile producatorilor. Formatele uzuale sunt 100 x 240 mm si 100 x 480 mm, dar se pot utiliza si alte formate sau decupaje daca geometria piesei impune acest lucru. Se va evita curbarea excesiva a planului filmului pentru a nu deteriora emulsia si pentru a nu crea ambiguitati la interpretare.

6.6.2.Filmul va fi expus intre doua ecrane intensificatoare din Pb, cu o grosime de 0,02 mm fiecare, ansamblul folie-film fiind continut intr-o caseta din material plastic opaca si etansa. Contactul intim intre film si ecranul de Pb se realizeaza prin presarea casetei.

6.6.3.In conformitate cu Normele SR EN 584-1/1986 clasele de sisteme de filme se definesc prin gradient, granulatie si de raport gradient/zgomot al clasei sistemului. Clasificarea nu este valabila decât pentru un sistem complet. La cerere fabricantul trebuie sa furnizeze un certificat care contine in plus urmatoarele informatii:

– doza Ks

– prelucrarea:manuala sau automata, tipul reactiei alchimice, durata de imersiune in revelator, temperatura revelatorului

6.7. DENSITATEA DE INNEGRIRE MINIM ADMISA

6.7.1.Densitatea minima de innegrire a radiografiilor, in zona de inters va fi de >2  pentru tehnica A si >2,3 pentru tehnica B. Densitatea de innegrire a filmului radiografic, in zona de interes poate ajunge pâna la 3,5-4 cu conditia ca negatoscopul utilizat la citirea filmului sa aiba o luminanta cuprinsa intre 30.000 si 100.000 de cd/m2. Culoarea luminii negatoscopului trebuie sa fie, in general alba. Se admit culori cuprinse intre portocaliu si verde deschis.

6.8. TEHNICI DE EXPUNERE

6.8.1.Tehnica de expunere depinde de geometria piesei, grosimea peretilor, gradul de accesibilitate, tipul si dimeniunile sursei utilizate etc.

6.8.2.Distanta minima sursa-piesa f, necesara pentru a reduce suficient de mult neclaritatea geometrica, depinde de dimensiunea d a sursei (respectiv pata focala a tubului) si de distanta h intre film si suprafata dinspre sursa a piesei, masurata pe directia axei fascicolului.

Observatie: de cele mai multe ori filmul este lipit se suprafata piesei, astfel incât distanta h este practic grosimea piesei, masurata pe axa fascicolului de radiatii.

6.8.3.La radiografierea portiunilor curbate, cu sursa plasata pe partea concava a piesei, distanta f poate fi redusa la jumatate, fara a deveni insa mai mica decât raza de curbura a piesei.

6.8.4.Câteva geometrii tipice de iradiere:

a)       Iradierea  printr-un singur perete se aplica la sudurile plane, precum si la sudurile longitudinale si circulare pe piese curbate, atunci când dimensiunile lor permit acest lucru.

b)   Tehnica de iradiere prin doi pereti se plica la piesele cu raze de curbura mici si la alte piese la care iradierea printr-un singur perete nu e posibila din cauza formei geometrice. Numarul de radiografii necesar examinarii complete a cordoanelor circulare la tevi se stabileste in fuctie de diametrul tevii si grosimea peretelui conform SR EN 1435 si sau cod ASME.

6.8.5.La controlul complet al unui cordon de sudura, delimitarea portiunilor examinate  se va face astfel incât imaginile radiografice invecinate sa se suprapuna la capete pe o distanta de cel putin 10 mm.

6.9. MARCAJE DE IDENTIFICARE SI POZITIONARE

6.9.1.Limitele portiunilor examinate se vor marca pe piese prin poansonare sau vopsire.

6.9.2.Marcajele de pozitionare trebuie sa apara pe radiografie alaturi de o simbolizare care sa permita identificarea precisa a piesei examinate si a celui care a realizat radiografia. Inscriptionarea radiografiei se asigura cu ajutorul unor simboluri din Pb iradiate in acelasi timp cu portiunea examinata.

6.9.3.In cazul in care inaccesibilitatile geometrice nu permit executarea marcajelor pe piesa, se accepta ca amplasarea zonelor examinate pe piesa sa fie descrisa cu ajutorul unor harti sau fotografii.

6.10. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR IMPRASTIATE

6.10.1.Daca in spatele filmului exista obstacole care ar putea provoca un voal nedorit prin retroâmprastierea radiatiilor, filmul va fi protejat cu un ecran din Pb asezat in spatele sau. Pentru a verifica eficacitatea protectiei, in timpul expunerii se plaseaza in spatele filmului litera B din Pb. Daca simbolul B apare pe radiografie cu o densitate de innegrire mai mica decât cea a zonei invecinate, inseamna ca filmul este insuficient protejat impotriva radiatiilor imprastiate si se respinge.

6.11. CALITATEA RADIOGRAFIILOR

6.11.1.Prelucrarea fotochimica a filmelor se face respectând recomandarile producatorului.

6.11.2.Radiografiile nu trebuie sa aiba defecte datorate unor cauze mecanice, chimice sau unor deficiente in tehnica de lucru:

  • voaluri
  • defecte de prelucrare (dungi de apa sau de substante chimice)
  • zgârieturi, impuritati
  • neclaritati datorate contactului prost intre film si ecranul de Pb
  • indicatii false datorate unei uzuri accentuate a ecranului intensificator.

6.11.3.In final, acceptarea unei radiografii se bazeaza pe obtinerea sensibilitatii prescrise.

6.12. EXAMINAREA RADIOGRAFIILOR SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

6.12.1.Examinarea radiografiilor si interpretarea rezultatelor se face conform criteriilor de acceptabilitate prevazute in documentatia produsului.

6.12.2.Rezultatele examinarii radiografice vor fi consemnate intr-un registru de evidenta care contine:data examinarii si beneficiarul, denumirea produsului si/sau numarul de fabricatie, grosimea materialului, tipul si dimensiunile filmului, natura si grosimea ecranului intensificator, tipul ICI si nivelul de calitate a imaginii realizat, distanta sursa-film sau sursa-piesa, parametrii de lucru (tensiune, activitate, intensitate, timp de expunere), indicativul radiografiei, simbolizarea defectelor si aprecierea (admis, respins).

6.12.3.Aceste date vor fi mentionate in buletinul de examinare eliberat, care va contine lista filmelor executate cu indicativul fiecaruia si rezultatul interpretarii.

6.12.4.Radiografiile se pastreaza in arhiva laboratorului pe perioada de garantie a produsului, impreuna cu un exemplar din buletinul de control emis.

6.13. ACORDURI

6.13.1.Intre producator si beneficiar se pot conveni detalii, completari sau modificari fata de prevederile acestei proceduri. Deasemenea, la solicitarea beneficiarului raportul de examinare poate fi eliberat pe alt tip de formular decât cel continut in prezenta procedura.

75298627.jpg
35613991.jpg

Tehnica de iradiere prin doi pereti:

a)     iradierea cordoanelor circulare la tuburi

b)     iradierea cordoanelor longitudinale la tuburi

c)      iradierea oblica a cordoanelor circulare la tevi, cu interpretarea ambilor pereti (expunere in elipsa)

d)     iradierea cordoanelor circulare la tevi cu axa fascicolului in planul sudurii, cu interpretarea ambilor pereti

6.14 Criterii de acceptare si respingere

Se considera respinse urmatoarele discontinuitati: discontinuitati rotunjite izolate mai mari decit 1/3t sau 6mm, discontinuitati rotujite distribuite mai mari de 1/4t sau 4mm, discontinuitati rotunjite grupate daca lungimea grupului depaseste 2t sau 25mm, mai multe grupari de discontinuitati rotunjite daca depasesc 25mm pe o lungime de 150mm aimbinarilor sudate, discontinuitati rotunjite aliniate daca dimensiunile maxime ale indicatiilor sunt mai mari decat t pe o lungime de 12t, discontinuitati alungite izolate mai mari decat t/3, discontinuitati alungite aliniate daca lungimea totala a grupului depaseste t pe o lungime de 12t a imbinarii sudate, unde t este grosimea sudurii materialului de baza (conform CR 13-2003). In nodurile de sudura discontinuitatile rotunjite se amplifica cu coeficientul 0,5 iar cele alungite cu coeficientul 0,3. Se considera respinse retasurile in cazul cand lungimea acestora este mai mare de 20% din circumferinta tevii iar in cazul mai multor retasuri, lungimea totala a acestora sa depaseasca 30% din circumferinta interioara a tevii iar distanta dintre doua retasuri alaturate sa fie mai mica de 10% din circumferinta respectiva. Nu se admit fisuri si lipsa de topire.

7.MENTIUNI SI INREGISTRARI

7.1. Buletinul de examinare va fi conform anexei.

La solicitarea beneficiarului, raportul de examinare poate fi redactat pe un alt tip de formular decât cel continut in aceasta procedura.

Buletinul de control va fi completat cu indicativul specific a laboratorului care a efectuat controlul, fiind insotit de schite, fotografii etc. Din acestea un exemplar insoteste produsul, iar un exemplar se pastreaza in arhiva laboratorului pe perioada de garantie a produsului.

Anunțuri

12 răspunsuri to “Procedura de examinare cu radiatii penetrante X si Gamma”

  1. Vasile Popa said

    Nu sunt de acord ca, in cazul imbinarilor sudate examinate prin proiectie eliptica,la conducte sudate cu diametrul mai mic de 100 mm., alegerea ICI sa fie facuta in functie de grosimea penetrata a materialului de baza.
    Acest criteriu contravine prevederilor ASME Sect,V care precizeaza ca, in aceste situatii, se va lua in considerare distanta dintre suprafata imbinarii sudate aflate pe partea dinspre sursa de radiatii si filmul radiografic, cu alte cuvinte, diametrul exterior al conductei.
    In aceasta situatie, in formula neclariratii geometrice, nu intra grosimea penetrata a materialului de baza, dublul grosimii nominale a tevii,ci diametrul exterior al conductei.
    Grosimea penetrata va fi luata in considerare numai la calculul expunerii sau a timpului de expunere.

    • 4ndt said

      va multumim pentru observatie!

      • Robert Sorin Avramescu said

        T-271.2 Double-Wall Technique. When it is not
        practical to use a single-wall technique, one of the
        following double-wall techniques shall be used.
        (a) Single-Wall Viewing. For materials and for welds in
        components, a technique may be used in which the radiation
        passes through two walls and only the weld (material)
        on the film side wall is viewed for acceptance on the radiograph.
        When complete coverage is required for circumferential
        welds (materials), a minimum of three exposures
        taken 120 deg. to each other shall be made.
        1 Nondestructive Testing Handbook, Volume I, First Edition, pp.
        14.32–14.33, “Measuring Focal-Spot Size.” Also, pp. 20–21 of Radiography
        in Modern Industry, Fourth Edition.
        2 Sketches showing suggested source, film, and IQI placements for pipe
        or tube welds are illustrated in Article 2, Nonmandatory Appendix A.
        27
        TABLE T-233.2
        WIRE IQI DESIGNATION AND WIRE
        DIAMETERS, in.
        ASTM Wire
        Set Diameter
        0.0032
        0.004
        0.005
        A
        0.0063
        0.008
        0.010
        0.013
        0.016
        B 0.020
        0.025
        0.032
        0.040
        0.050
        C 0.063
        0.080
        0.100
        0.126
        0.160
        D 0.200
        0.250
        0.320
        (b) Double-Wall Viewing. For materials and for welds
        in components 31⁄2 in. (89 mm) or less in nominal
        outside diameter, a technique may be used in which
        the radiation passes through two walls and the weld
        (material) in both walls is viewed for acceptance on
        the same radiograph. For double-wall viewing, only a
        source side penetrameter shall be used. Care should
        be exercised to ensure that the required geometric
        unsharpness is not exceeded. If the geometric unsharpness
        requirement cannot be met, then single-wall
        viewing shall be used.
        (1) For welds, the radiation beam may be offset
        from the plane of the weld at an angle sufficient to
        separate the images of the source side and film side
        portions of the weld so that there is no overlap of the
        areas to be interpreted. When complete coverage is
        required, a minimum of two exposures taken 90 deg.
        to each other shall be made for each joint.
        (2) As an alternative, the weld may be radiographed
        with the radiation beam positioned so that the
        images of both walls are superimposed. When complete
        coverage is required, a minimum of three exposures
        taken at either 60 deg. or 120 deg. to each other shall
        be made for each joint.
        (3) Additional exposures shall be made if the
        required radiographic coverage cannot be obtained using
        the minimum number of exposures indicated in (b)(1)
        or (b)(2) above.cam asta scrie despre sudura executata eliptic.Cel mai recomandat standard este SR-EN 1435.

      • Robert Sorin Avramescu said

        intotdeauna grosimea penetrata se ia in calcul la proiectile eliptice ptr tevi sub 100mm,mai ales ca toate normele recomandata utilizarea IQI pe partea sursei,si intotdeauna se tine cont de grosimea penetrata.Apoi neclaritatea geometrica[geometric unsharpnnes] nu are legatura cu sensibilitatea obtinuta pe film.Se face o mare confuzie!Neclaritatea geometrica se refera la cat de mare sau cat de mica este pata focala,sensibilitatea se obtine in functie de tipul de sursa,grosime,distanta focala!Grosimea penetrata este grosimea celor doi pereti ai tevi!Deci trebuie sa tinem cont de grosime,ptr alegerea IQI!Iar UG este ptr calcularea distantei minime de expunere.In 1435 exista o nomograma care este acelasi lucru!

  2. onut said

    Buna ziua.Imi cer scuze,dar as vrea sa va intreb in numele unui amic care va pleca de curand intr-o zona in care ar putea fi expus unor radiatii ce ar trebui sa faca si daca poate achizitiona un dispozitiv care sa inregistreze aceste radiatii si sa-l atentioneze daca acestea devin din ce in ce mai puternice?Va multumesc.

  3. Robert Sorin Avramescu said

    Primul lucru pe care amicul tau trebuie sa il stie este ce doza este admisibila pe ora ptr el.Daca este operator ar trebui sa stie ca doza pe ora este de 7,5 µSv/h zi de lucru de 6 ore,astea sunt masuratori valabile in orice tara din lume, tot ce depaseste nui a buna,daca este personal care nu are aface cu munca,adik operator,0,10 µSv/h,tot ce este peste nu este recomandat!In caz ca este obligat sa lucreze in zone cu doze mai ridicate decat nivelu acceptat ptr populatie,adik 0.10 µSv/h,ar trebui sa ceara nisthe extra money,cam asta este regula!Bafta multa!

  4. Robert Sorin Avramescu said

    Continuare la intrebare ,dozimetrul de care vorbesti tu se poate cumpara de la Total Control ,cred nu mai stiu situatia din tara de ceva timp,exista si sub forma de ceas.In cazul ca dozele depasesc valorile acceptate scrise mai sus trebuie sa se indeparteze cat mai mult,adik la o distanta suficent de mare incat dozimetrul sa ii arate valorile normale.Daca se duce pe platforma sigur va avea de aface cu un saftey radiological care il va indruma.Cam asta este in mare!

  5. popescu constantin said

    Buna ziua
    Va rog sa-mi explicati in ce conditii se pot efectua examinari cu radiatii penetrante X si gamma.
    Sunt in situatia in care un executant de structuri metalice (nu e frumos sa-i dau numele), pentru o structura aflata in apropierea unei strazi destul de circulata atat rutier cat si pietonal, imi motiveaza ca nu se pot face astfel de examinari deoarece pune in pericol sanatatea tuturor persoanelor ce nu sunt protejate corespunzator, pe o raza de 50m. Unde as putea gasii o descrirea completa a procedurii?
    Deasemenea vreau sa va intreb daca examinarile cu ultrasunete pot inlocuii examinarile cu radiatii penetrante si in ce conditii. Cele doua examinari au rezultate comparabile?
    Va multumesc.

    • Pavel Stefan said

      Procedura de control cu radiatii X sau gamma o gasesti aici. In legatura cu pericolul expunerii accidental al populatiei este adevarat, asigurarea zonei conform cerintelor CNCAN in cazul tau este mai dificila. Legat de examinarea cu ultrasunete ar fi nevoie de stiut in primul rand grosimea, dupa aceea discutam ce s-ar putea face. Important este de asemenea si norma dupa care se lucreaza acea confectie metalica.

      • Robert Sorin Avramescu said

        si depinde de rx ul tau,daca e pe la 8 mm sudura incearca sa mergi cu 1 ma si pana in 180 kv,la 500 mm ffd iti da un timp de 2 min,si doza este aproape zero,normal asta insemnind sa ai un aparat x modern,incearca,si eu am fost intro situatie in Bucuresti la modernizarea unor conducte si stiu ce inseamna sa lucrezi in afara U.N,si mai ales in populatie!

  6. Robert Sorin Avramescu said

    In primul rand ca sa poti face un control la structura cu rx sau rtg,trebuie sa ai tu procedura.si bineinteles trebuie sa demonstrezi ca doza este la nivelul radiatiei solare,ceva de genul 0.10 μSv/h,cea ce nu cred ca poti,cu rx-ul sau instalatia de gamma.se poate lucra numai in schimb de noapte,atunci cu limitarea dozelor la maxim.Daca sudura are mai mult de 8 mm obtine derogare de la proiectant ptr ultrasunete mult mai facil si fara riscuri.Nu se obtin acelasi rezultate dar e ok! Bafta

    • Pavel Stefan said

      Robert,in primul rand el va lucra cum ai zis si tu „in populatie”, deci automat cel care va lucra cu radiatii trebuie sa-si ia de la CNCAN autorizatie de lucru in exterior. De aici intrevine marea problema. Merge si daca are grosime de 6 mm sa faci ultrasunete, mergi pe prezentare TOFD (ASME iti da voie deja, chiar sugereaza, si sa stii este ceva extraordinar, eu am inceput sa lucrez cu asa ceva) dar si pe clasic fara nici o problema cu o procedura si dotare adecvata.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: