4ndt's Blog

About NDT procedures, standards. Technical discussions

Archive for the ‘Examinari cu radiatii penetrante’ Category

Job inspector NDT – UT, MT, PT, RT, ET – operator examinari nedistruvtve

Posted by 4ndt pe Decembrie 24, 2011

Companie internationala care furnizeaza servicii in domeniul examinarilor de materiale.

Responsabilitatile postului:

• Monitorizarea si imbunatatirea proceselor legate de activitatile de control al calitatii produselor realizate;
• Controleaza/verifica produsele rezultate in procesul de productie cu instrumentele din dotare si face inscrisuri in fisa de control calitate;
• Executa controale nedistructive conform competentelor sale si cerintelor din proiect;
• Controleaza si verifica trasabilitatea marcajului pieselor brute si a pieselor finite;
• Verifica modul de respectarea al instructiunilor de incarcare/ descarcare a materiilor prime si respectiv a produselor finite.

Cerinte:

• Autorizatie NDT de nivel II (Minim 2 metode);
• Experienta anterioara de minim 3 ani intr-o pozitie similara, in domeniul CTC si NDT;
• Cunoasterea limbii engleze reprezinta un avantaj;
• Experienta in utilizarea programelor MS Office;
• Atentie pentru detalii.

CV-urile se vor trimite pe adresa codrut_david@yahoo.com  

Posted in Examinari cu particule magnetice PM (MT), Examinari cu radiatii penetrante, Examinari nedistructive, Examinari nedistructive cu ultrasunete, Lichide penetrante LP (PT), PROCEDURA DE EXAMINARE, PUBLICITATE | Etichetat: , , , , , , | Leave a Comment »

Procedura de examinare cu radiatii penetrante X si Gamma

Posted by 4ndt pe Octombrie 16, 2009

1.SCOP

1.1.Prezenta procedura stabileste cerintele si responsabilitatile pentru examinarea prin radiatii penetrante X si gama a imbinarilor sudate cap la cap din otel si remedierile acestora prin sudare.

2.DOMENIUL DE APLICARE

2.1. Procedura se aplica sudurilor si reparatiilor, in conformitate cu documentatia de executie.

2.2.Se supun exeminarii numai imbinarile corespunzatoare, atestate prin certificat de control vizual.

3.DEFINITII

3.1. In conformitate cu SR EN-urile in vigoare. Terminologie

3.2. RP – radiatii penetrante.

3.3. CNCAN – Comisia nationala de control al activitatilor nucleare

3.4. ISCIR – Inspectia de Stat pentru controlul cazanelor, recipientilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibili de uz industrial.

4.DOCUMENTE DE REFERINTA

  • PT CR 13 COLECTIA ISCIR “Prescriptii tehnice pentru examinarea cu radiatii penetrante a imbinarilor sudate cap la cap ale instalatiilor macanice sub presiune si de ridicat”
  • SR EN 444-1996 “Examinari nedistructive. Principii generale”
  • SR EN 462/1,/2,/3,/4-1996 “Examinari nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor, indicatori de calitate”
  • EN 584/1/2 “Clasificarea filmelor radiografice si procesarea lor”.
  • EN 25580 “Negatoscoape”
  • SR EN 970/1999, SR EN 1330-3/2001, SR EN 12517/2002, SR EN 473/2003
  • SR EN 1435 “Examinarea radiografica a imbinarilor sudate”.
  • SR EN 5817 “Ghid pentru niveluri de acceptare a defectelor”
  • Cod ASME  sectiunea V
  • SR EN ISO 6520-1999 Clasificarea imperfectiunilor geometrice din imbinarile sudate
  • Norme fundamentale de radioprotectie CNCAN

5.RESPONSABILITATI

5.1. Societatile care solicita examinarea cu radiatii penetrante sunt responsabile de asigurarea conditiilor cerute de tehnicile de examinare mentionate in procedura si anume: asigurarea zonei, starea suprafetei, etc.

5.2. Pesonalul care efectueaza examinari nedistructive cu radiatii penetrante trebuie sa fie calificat in conformitate cu standardul SR EN 473-2003 si/sau cu prescriptiile tehnice CR 11, colectia ISCIR.

5.3. Pentru personalul care executa examinarea, responsabilitatile sunt mentionate in SR EN 473-2003 sau in prescriptiile tehnice ISCIR, CR 11.

5.4. Operatorul de examinari nedistructive are obligatia ca inainte de a incepe activitatea propriu-zisa, sa asigure zona prin montarea panourilor avertizoare pentru inchiderea zonei de lucru cu radiatii, sa examineze vizual fiecare componenta, pe intreaga zona de examinare, atât din punct de vedere al curatirii de impuritati, cât si din punctul de vedere al existentei eventualelor discontinuitati vizuale cu ochiul liber.

6.PROCEDURA

6.1. MOMENTUL  EXAMINARII

6.1.1.Examinarea  sudurilor se va efectua dupa tratamentul termic (in masura in care un astfel de tratament este prevazut). O modificare a formei cordonului, ulterioara examinarii radiografice, impune reluarea exeminarii vizuale si radiografice.

6.1.2.La sudurile la care, in eventualitatea unor remedieri, accesul este dificil (de exemplu la tevi), se poate efectua o exeminare radiografica preliminara a stratului de radacina.

6.2. Pregatirea  suprafetei  examinate

6.2.1.Suprafata examinata (sudura si materialul de baza invecinat) se curata inainte de radiografiere, indepartându-se stropii de sudura, zgura si alte impuritati care pot stânjeni interpretarea radiografiei.

6.2.2.Daca documentatia tehnica prevede prelucrarea suprafetei dupa sudare, examinarea radiografica se va face dupa prelucrare.

6.2.3.Suprafata examinata se marcheaza prin poansonare, utilizând poansoane cu muchii rotunjite, astfel incât sa poata fi orincând identificata.

6.3. TEHNICI DE CONTROL

6.3.1. Exista doua tehnici de control radiografic:

A – tehnica de control uzuala

B – tehnica de control de inalta sensibilitate

Atunci când documentatia nu prevede in mod explicit tehnica de control B, se va folosi tehnica A.

6.4. ALEGEREA SURSEI SI A ENERGIEI RADIATIILOR

Alegerea sursei de radiatii si a energiei se stabileste tabelar conform SR EN 1435.

6.5. INDICATORI DE CALITATE A IMAGINII (ICI). ALEGERE SI UTILIZARE

6.5.1.Alegere:

a)       Se vor utiliza indicatori cu fire, daca documentatia nu prevede utilizarea altor tipuri (indicatori cu trepte si gauri, penetrametre). Alegerea ici este impusa de conditiile minime pentru calitatea imaginii, continute in tabelele 1 pâna la 4. Grosimea pentru care se alege ICI este grosimea strabatuta pe directia axei fascicolului de radiatii.

b)       Tehnica de expunere si parametrii de lucru trebuie sa asigure aparitia pe film a imaginii ICI si a firului indicat.

6.5.2.Plasare:

a)       ICI se plaseaza pe partea dinspre sursa a piesei. Daca portiunea examinata are o forma neregulata, indicatorul se va plasa pe acea parte a piesei care este cea mai indepartata de film.

b)       La piesele la care, din cauza formei geometrice, plasarea pe partea dinspre sursa nu este posibila, indicatorul se va plasa pe partea filmului, radiografia fiind marcata in acest caz cu simbolul F.

c)        La radiografierea prin doi pereti a tevilor, canalelor, indicatorul de calitate a imaginii se va plasa pe partea filmului exceptând expunerile prin elipsa.

6.5.3.Numarul indicatorilor folositi:

a)       De regula, calitatea imaginii radiografice se apreciaza  pe fiecare radiografie in parte. Pentru aceasta trebuie ca imaginea ICI sa apara pe fiecare radiografie.

b)       Daca pe portiunea examinata piesa prezinta variatii de grosime mari, atunci se va plasa câte un ICI pe fiecare domeniu de grosime.

c)        Daca exista certitudinea ca mai multe radiografii sunt realizate in conditii identice, atunci nu este obligatoriu ca ICI sa apara pe fiecare radiografie. Exemplu: la expunerile panoramice sunt suficienti trei ICI dispusi la 1200, dar nu la o distanta mai mare de 1m intre acestia.

6.6. FILME RADIOGRAFICE SI ECRANE INTENSIFICATOARE

6.6.1.Filmele utilizate vor fi alese din specificatiile producatorilor. Formatele uzuale sunt 100 x 240 mm si 100 x 480 mm, dar se pot utiliza si alte formate sau decupaje daca geometria piesei impune acest lucru. Se va evita curbarea excesiva a planului filmului pentru a nu deteriora emulsia si pentru a nu crea ambiguitati la interpretare.

6.6.2.Filmul va fi expus intre doua ecrane intensificatoare din Pb, cu o grosime de 0,02 mm fiecare, ansamblul folie-film fiind continut intr-o caseta din material plastic opaca si etansa. Contactul intim intre film si ecranul de Pb se realizeaza prin presarea casetei.

6.6.3.In conformitate cu Normele SR EN 584-1/1986 clasele de sisteme de filme se definesc prin gradient, granulatie si de raport gradient/zgomot al clasei sistemului. Clasificarea nu este valabila decât pentru un sistem complet. La cerere fabricantul trebuie sa furnizeze un certificat care contine in plus urmatoarele informatii:

– doza Ks

– prelucrarea:manuala sau automata, tipul reactiei alchimice, durata de imersiune in revelator, temperatura revelatorului

6.7. DENSITATEA DE INNEGRIRE MINIM ADMISA

6.7.1.Densitatea minima de innegrire a radiografiilor, in zona de inters va fi de >2  pentru tehnica A si >2,3 pentru tehnica B. Densitatea de innegrire a filmului radiografic, in zona de interes poate ajunge pâna la 3,5-4 cu conditia ca negatoscopul utilizat la citirea filmului sa aiba o luminanta cuprinsa intre 30.000 si 100.000 de cd/m2. Culoarea luminii negatoscopului trebuie sa fie, in general alba. Se admit culori cuprinse intre portocaliu si verde deschis.

6.8. TEHNICI DE EXPUNERE

6.8.1.Tehnica de expunere depinde de geometria piesei, grosimea peretilor, gradul de accesibilitate, tipul si dimeniunile sursei utilizate etc.

6.8.2.Distanta minima sursa-piesa f, necesara pentru a reduce suficient de mult neclaritatea geometrica, depinde de dimensiunea d a sursei (respectiv pata focala a tubului) si de distanta h intre film si suprafata dinspre sursa a piesei, masurata pe directia axei fascicolului.

Observatie: de cele mai multe ori filmul este lipit se suprafata piesei, astfel incât distanta h este practic grosimea piesei, masurata pe axa fascicolului de radiatii.

6.8.3.La radiografierea portiunilor curbate, cu sursa plasata pe partea concava a piesei, distanta f poate fi redusa la jumatate, fara a deveni insa mai mica decât raza de curbura a piesei.

6.8.4.Câteva geometrii tipice de iradiere:

a)       Iradierea  printr-un singur perete se aplica la sudurile plane, precum si la sudurile longitudinale si circulare pe piese curbate, atunci când dimensiunile lor permit acest lucru.

b)   Tehnica de iradiere prin doi pereti se plica la piesele cu raze de curbura mici si la alte piese la care iradierea printr-un singur perete nu e posibila din cauza formei geometrice. Numarul de radiografii necesar examinarii complete a cordoanelor circulare la tevi se stabileste in fuctie de diametrul tevii si grosimea peretelui conform SR EN 1435 si sau cod ASME.

6.8.5.La controlul complet al unui cordon de sudura, delimitarea portiunilor examinate  se va face astfel incât imaginile radiografice invecinate sa se suprapuna la capete pe o distanta de cel putin 10 mm.

6.9. MARCAJE DE IDENTIFICARE SI POZITIONARE

6.9.1.Limitele portiunilor examinate se vor marca pe piese prin poansonare sau vopsire.

6.9.2.Marcajele de pozitionare trebuie sa apara pe radiografie alaturi de o simbolizare care sa permita identificarea precisa a piesei examinate si a celui care a realizat radiografia. Inscriptionarea radiografiei se asigura cu ajutorul unor simboluri din Pb iradiate in acelasi timp cu portiunea examinata.

6.9.3.In cazul in care inaccesibilitatile geometrice nu permit executarea marcajelor pe piesa, se accepta ca amplasarea zonelor examinate pe piesa sa fie descrisa cu ajutorul unor harti sau fotografii.

6.10. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR IMPRASTIATE

6.10.1.Daca in spatele filmului exista obstacole care ar putea provoca un voal nedorit prin retroâmprastierea radiatiilor, filmul va fi protejat cu un ecran din Pb asezat in spatele sau. Pentru a verifica eficacitatea protectiei, in timpul expunerii se plaseaza in spatele filmului litera B din Pb. Daca simbolul B apare pe radiografie cu o densitate de innegrire mai mica decât cea a zonei invecinate, inseamna ca filmul este insuficient protejat impotriva radiatiilor imprastiate si se respinge.

6.11. CALITATEA RADIOGRAFIILOR

6.11.1.Prelucrarea fotochimica a filmelor se face respectând recomandarile producatorului.

6.11.2.Radiografiile nu trebuie sa aiba defecte datorate unor cauze mecanice, chimice sau unor deficiente in tehnica de lucru:

  • voaluri
  • defecte de prelucrare (dungi de apa sau de substante chimice)
  • zgârieturi, impuritati
  • neclaritati datorate contactului prost intre film si ecranul de Pb
  • indicatii false datorate unei uzuri accentuate a ecranului intensificator.

6.11.3.In final, acceptarea unei radiografii se bazeaza pe obtinerea sensibilitatii prescrise.

6.12. EXAMINAREA RADIOGRAFIILOR SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

6.12.1.Examinarea radiografiilor si interpretarea rezultatelor se face conform criteriilor de acceptabilitate prevazute in documentatia produsului.

6.12.2.Rezultatele examinarii radiografice vor fi consemnate intr-un registru de evidenta care contine:data examinarii si beneficiarul, denumirea produsului si/sau numarul de fabricatie, grosimea materialului, tipul si dimensiunile filmului, natura si grosimea ecranului intensificator, tipul ICI si nivelul de calitate a imaginii realizat, distanta sursa-film sau sursa-piesa, parametrii de lucru (tensiune, activitate, intensitate, timp de expunere), indicativul radiografiei, simbolizarea defectelor si aprecierea (admis, respins).

6.12.3.Aceste date vor fi mentionate in buletinul de examinare eliberat, care va contine lista filmelor executate cu indicativul fiecaruia si rezultatul interpretarii.

6.12.4.Radiografiile se pastreaza in arhiva laboratorului pe perioada de garantie a produsului, impreuna cu un exemplar din buletinul de control emis.

6.13. ACORDURI

6.13.1.Intre producator si beneficiar se pot conveni detalii, completari sau modificari fata de prevederile acestei proceduri. Deasemenea, la solicitarea beneficiarului raportul de examinare poate fi eliberat pe alt tip de formular decât cel continut in prezenta procedura.

75298627.jpg
35613991.jpg

Tehnica de iradiere prin doi pereti:

a)     iradierea cordoanelor circulare la tuburi

b)     iradierea cordoanelor longitudinale la tuburi

c)      iradierea oblica a cordoanelor circulare la tevi, cu interpretarea ambilor pereti (expunere in elipsa)

d)     iradierea cordoanelor circulare la tevi cu axa fascicolului in planul sudurii, cu interpretarea ambilor pereti

6.14 Criterii de acceptare si respingere

Se considera respinse urmatoarele discontinuitati: discontinuitati rotunjite izolate mai mari decit 1/3t sau 6mm, discontinuitati rotujite distribuite mai mari de 1/4t sau 4mm, discontinuitati rotunjite grupate daca lungimea grupului depaseste 2t sau 25mm, mai multe grupari de discontinuitati rotunjite daca depasesc 25mm pe o lungime de 150mm aimbinarilor sudate, discontinuitati rotunjite aliniate daca dimensiunile maxime ale indicatiilor sunt mai mari decat t pe o lungime de 12t, discontinuitati alungite izolate mai mari decat t/3, discontinuitati alungite aliniate daca lungimea totala a grupului depaseste t pe o lungime de 12t a imbinarii sudate, unde t este grosimea sudurii materialului de baza (conform CR 13-2003). In nodurile de sudura discontinuitatile rotunjite se amplifica cu coeficientul 0,5 iar cele alungite cu coeficientul 0,3. Se considera respinse retasurile in cazul cand lungimea acestora este mai mare de 20% din circumferinta tevii iar in cazul mai multor retasuri, lungimea totala a acestora sa depaseasca 30% din circumferinta interioara a tevii iar distanta dintre doua retasuri alaturate sa fie mai mica de 10% din circumferinta respectiva. Nu se admit fisuri si lipsa de topire.

7.MENTIUNI SI INREGISTRARI

7.1. Buletinul de examinare va fi conform anexei.

La solicitarea beneficiarului, raportul de examinare poate fi redactat pe un alt tip de formular decât cel continut in aceasta procedura.

Buletinul de control va fi completat cu indicativul specific a laboratorului care a efectuat controlul, fiind insotit de schite, fotografii etc. Din acestea un exemplar insoteste produsul, iar un exemplar se pastreaza in arhiva laboratorului pe perioada de garantie a produsului.

Posted in Examinari cu radiatii penetrante, Examinari nedistructive, PROCEDURA DE EXAMINARE | Etichetat: , , , , , , , , , | 12 Comments »

Procedura de examinare cu radiatii penetrante

Posted by 4ndt pe Octombrie 16, 2009

1. SCOP

Prezenta procedură descrie modul de examinare cu radiaţii penetrante „X” a îmbinărilor sudate cap la cap care intră în componenţa instalaţiilor mecanice sub presiune şi de ridicat construite din oţel carbon slab aliat şi aliat,  în vederea punerii în evidenţă a defectelor interne .

2 . DOMENIU DE APLICARE

Procedura se aplică la examinarea cu radiaţii penetrante „X” a recipientelor sub presiune (suduri cap la cap )  şi se va efectua  în conformitate cu prevederile SREN 444 si PTCR 13-2003 . Prezenta prescriptie se aplica imbinarilor sudate cap la cap prin topire cu pătrundere completa a tablelor şi ţevilor .

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

Prescripţii tehnice ISCIR  CR 13 -2003 .

SR EN 444:1996

SR EN 462-1:1996

SR EN 462-2:1996

SR EN 462-3:1996

SR EN 462-4:1996

SR EN 473:2003

SR EN 970:1999

SR EN 1330-3:2001

SR EN ISO 6520-1:1999

SR EN 25817:1993

SR EN 12517:1998

STAS 7084/2-1982

STAS 8299-1978

Cod ASME sectiunea V

4. RESPONSABILITĂŢI

Examinarea îmbinărilor sudate cu radiaţii penetrante se va executa numai de personal autorizat conform Prescripţiilor Tehnice CR 11,  Colecţia ISCIR,  cu respectarea legislaţiei în vigoare .

Operatorii care execută examinarea sau fac evaluarea rezultatelor sunt responsabili de respectarea întocmai a prezentei proceduri .

Laboratorul CND va asigura procedeele de lucru (suprafaţă,  temperatură de lucru,  iluminat ) în condiţii de deplină securitate nucleară,  în conformitate cu regulamentul de funcţionare al Unităţii nucleare .

Personalul autorizat nivel 2 sau 3 va primi pe baza unei decizii emise de conducerea firmei o ştampilă individuală necesară certificării documentelor de examinare .

Terminologia,  cu condiţiile tehnice,  clasificarea şi simbolizarea defectelor vor fi în conformitate cu standardele prevăzute din CR 13 -2003 .

5. DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR

În vederea desfăşurării corespunzătoare a examinărilor cu radiaţii penetrante este absolut necesară existenţa unor spaţii special amenajate,  dotate şi autorizate conform legii 111/96 şi a Normelor Republicane de Securitate Nucleare. Instalaţiile de radiografiere utilizate trebuie să corespundă cerinţelor impuse de Normele Republicane de Securitate Nucleară .

Examinarea cu radiaţii penetrante a îmbinărilor sudate se va efectua în conformitate cu prevederile SREN 444.

Pentru instalaţiile mecanice sub presiune şi de ridicat sa va folosi tehnica de examinare A .

Materialele,  accesoriile şi aparatura specifică pentru verificarea cu radiaţii penetrante a îmbinărilor sudate (filme, I.C.I., intensificatoare,  surse de radiaţii,  negatoscoape) trebuie să fie omologate de ISCIR .

Filmele radiografice utilizate pentru examinarea cu radiaţii penetrante a îmbinărilor sudate fac parte din clasa GII(doi) .

Expunerea filmelor radiografice utilizate se face cu radiaţii „x” (U= 230-300 kV,  I= 5-14 mA). Aceste valori variază în limitele de mai sus în funcţie de aparatul utilizat RAP sau MXR-301 .

Domeniul de grosimi ce poate fi examinat variază între grosimi de material variind între 6-32mm .

Pentru aprecierea calităţii imaginii radiografice se vor utiliza indicatori de calitate a imaginii cu trepte şi găuri sau cu fire .

Expunerea  filmelor radiografice se va efectua fără ecrane intensificatoare,  cu ecrane intensificatoare metalice sau cu ecrane intensificatoare fluorometalice .

Densitatea de înnegrire minimă a radiografiei,  în zona metalului depus fără defecte,  va fi conform SREN 444.

Stabilirea calităţii imaginii radiografice obţinute prin tehniica de examinare A se va face conform tabelelor1,2,3,4, sau 5 din CR 13 -03,  În funcţie de tipul indicatorului de calitate a imaginii utilizat şi modul de plasare al acestuia .

Poziţionarea ICI şi modul de utilizare a tabelelor 1+5 vor fi în conformitate cu prevederile anexei 2 din CR 13-2003.

Fiecare operator va avea un indicativ pe radiografie,  format dintr-un număr sau literă din plumb stabilite prin decizie dată de conducerea unităţii,  astfel încît să poată fi identificat operatorul care a executat radiografia .

Repetarea radiografiei datorită imaginilor echivoce sau lipsei de sensibilitate a imaginii se va identifica pe radiografie printr-o literă din plumb ( E2, E3, etc. )

Dacă două radiografii  ale aceleiaşi poziţii examinate prezintă imagini echivoce în zone diferite se poate accepta examinarea. În acest caz ambele filme se vor arhiva şi vor fi menţionate în anexa buletinului de examinare .

În cazul examinărilor îmbinărilor sudate cap la cap a ţevilor conform anexei 2 din CR 13-03,  indicatorul de calitate a imaginii radiografice va fi poziţionat pe ţeavă în zona cea mai apropiată de sursa de radiaţii.

Poziţionarea ICI şi modul de utilizare a tabelelor 1+5 vor fi în conformitate cu prevederile anexei 2 din CR 13-03. Pentru îmbinările sudate rectilinii se va folosi tabelul 1 sau 2 din CR13-03 .

Remanierile se vor identifica pe radiogramă printr-o literă din plumb (R1 remedierea întîi R2 remedierea a doua,  etc).

6. CRITERII DE ACCEPTARE A CALITĂŢII IMAGINII RADIOGRAFICE

Sunt considerate acceptabile toate radiografiile care îndeplinesc,  în urma examinării,  următoarele condiţii :

-lipsă imaginii echivoce în zone de interes .

-nivelul de calitate al imaginii este cel cerut în tabelul 1,2,3,4.

Criteriile de acceptare sunt cele indicate în capitolul 4.13 al CR13-03 .

7.STABILIREA CALITĂŢII ÎMBINĂRILOR SUDATE CAP LA CAP

În sensul prezentelor pescripţii tehnice se definesc următoarele noţiuni :

–    Indicaţie de discontinuitate rotunjită este orice imagine cu contur regulat,  circular sau oval a carei dimensiune maximă este mai mică sau egală cu trei ori dimensiunea minimă a sa .

–    Indicaţie de discontinuitate alungită este orice imagine cu contur regulat sau neregulat,  de formă alungită a carei dimensiune maximă este mai mare de trei ori dimensiunea minima a sa .

–    Indicaţie de discontinuitate rotunjită izolată este acea indicaţie a cărei margine este situată la o distanţă de cel puţin 25mm faţă de marginea indicaţiei celei mai apropiate

–    Indicaţii de discontinuităţi rotunjite distribuite sunt acele indicaţii între marginile cărora este o distanţă cuprinsă între 25mm şi de trei ori dimensiunea maximă a celei mai mari

–    Indicaţii de discontinuităţi rotunjite grupate sunt formate din cel puţin trei indicaţii între marginile cărora este o distanţă mai mică decât de trei ori dimensiunea maximă a celei mai mari. Lungimea grupului se defineşte prin distanţa dintre marginile exterioare ale celor doua indicaţii care sunt cele mai îndepărtate între ele .

–    Indicaţii de discontinuităţi rotunjite aliniate sunt formate din cel puţin trei indicaţii care ating o linie paralelă cu axa îmbinării sudate,  trasată prin centrul celor două indicaţii extreme,  iar distanţa dintre marginile a două indicaţii succesive este mai mare decât de trei ori dimensiunea maximă a celei mai mari .

–    Indicaţii de discontinuităţi rotunjite aliniate grupate în cadrul indicaţiilor de discontinuităţi rotunjite aliniate sunt formate din cel puţin două astfel de indicaţii între marginile cărora este o distanţă egală sau mai mică decât de trei ori dimensiunea maximă a celei mai mari .

–    Două sau mai multe indicaţii de discontinuităţi rotunjite între marginile cărora este o distanţă egală sau mai mică decât dimensiunea maximă a celei mai mari, se apreciază cu o singură indicaţie de discontinuitate a cărei dimensiune maximă este egală cu distanţa maximă între marginile exterioare ale indicaţiilor discontinuităţilor respective.

–    Indicaţii de discontinuităţi alungite izolate sunt acele indicaţii între ale căror margini cele mai apropiate este o distanţă mai mare decât de şase ori lungimea maximă a celei mai mari indicaţii .

–    Indicaţii de discontinuităţi alunjite aliniate sunt formate din cel puţin două indicaţii de discontinuităţi alungite între ale căror margini cele mai apropiate este o distanţă egală sau mai mică decât de şase ori lungimea maximă a celei mai mari indicaţii.

–    Două sau mai multe indicaţii de discontinuităţi alunjite între marginile cărora este o distanţă egală sau mai mică decât dimensiunea maximă a celei mai mari se apreciază ca o singură  discontinuitate a cărei dimensiune maximă este egală cu distanţa maximă între marginile exterioare ale indicaţiilor discontinuităţilor respective.

–    Se defineşte drept grosime “ t “,  grosimea materialului de bază al îmbinarii sudate . în cazul când cele doua materiale de bază cu care se realizează îmbinarea sudată au grosimi diferite, grosimea “ t “ va fi egală cu grosimea materialului de bază cel mai subţire.

În imbinările sudate nu sunt admise defecte de tipul fisură,  lipsă de topire,  nepătrundere şi crestături.

Discontinuităţi admise în îmbinările sudate sunt cele care au indicaţia (imaginea proiectată pe radiofilm) rotunjită sau alunjită,  în limitele prevăzute .

Discontinuităţi rotunjite  din imbinările sudate se admit după cum urmează. Vor fi considerate relevante numai acele indicaţii de discontinuităţi rotunjite ale căror dimensiuni maxime depăşesc următoarele valori :

–        1/10 t pentru t mai mic decit 3 mm

–        0,4 mm pentru t cuprins între 3 mm şi 6 mm inclusiv

–        0,8 mm pentru t cuprins între 6 mm şi 60 mm inclusiv

–        1,5 mm pentru  t mai mare decât 60 mm

Discontinuităţile rotunjite izolate sunt admise dacă dimensiunea maximă a indicaţiilor acestora este egală sau mai mică decât 1/3 t,  dar nu mai mare de 6 mm.

În cazul retasurilor la rădăcină izolate,  lungimea acestora sa nu fie mai mare de 20 % din circumferinţa interioara a ţevii ;

În cazul mai multor retasuri la radacină,  lungimea totală a acestora să nu depăşească 30 % din circumferinţa interioară a ţevii,  iar distanţa dintre două retasuri alăturate să fie cel puţin egală cu 10 % din circumferinţa respectivă.

În cazul examinării unei îmbinări sudate placate,  aprecierea calităţii îmbinărilor sudate placate,  se va face separat pentru îmbinarea materialului de rezistenţă şi a placajului,  în funcţie de grosimile acestora. În acest scop se va examina mai întâi în mod obligatoriu îmbinarea sudată a materialului de rezistenţă şi apoi ansamblul. Stabilirea calităţii îmbinării sudate a materialului de rezistenţă se face în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii,  iar stabilirea calităţii îmbinării placajului se va face în conformitate cu prevederile proiectului ( desenul tip de ansamblu )          În cazuri speciale,  în care se consideră necesar,  în condiţiile prevăzute de SR EN 444, aprecierea calităţii îmbinărilor sudate, se va face conform proiectului,  documentaţiei de execuţie,  pe baza unor proceduri tehnice de lucru avizate de ISCIR INSPECT respectând standardele aplicabile precum şi prescripţiile tehnice colecţia ISCIR aplicabile şi altor reglementări ( standarde europene ) cu acordul scris al ISCIR INSPECT .

8. INSTRUIREA PERSONALULUI

Prezenta procedură va fi prelucrată de către şeful laboratorului CND la emitere,  modificare, şi revizie cu tot personalul din cadrul Laboratorului CND.

9. ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR

În cazul acceptării imaginii radiografice a filmului,  precum şi a calităţii îmbinării sudate pe care o reprezintă,  interpretatorul va  certifica acest lucru prin aplicarea ştampilei pe o porţiune a filmului în afara zonei de interes .

Laboratorul de examinări cu radiaţii penetrante va avea şi va ţine la zi un registru de evidenţă a lucrărilor executate,  conform CR13-2003 .

Rezultatul examinării prin radiaţii penetrante va fi cosemnat într-un buletin de examinare întocmit conform anexei 1,din CR13-2003.

Planul de examinare radiografică face parte din desenul tip de ansamblu  şi este completat de interpretatorul radiografiilor .

10. ANEXE

Anexa cu geometriile de expunere

Buletin de examinare cu radiaţii penetrante conform CR 13-2003.

Schiţa elementului examinat

15833263.jpg
81159687.jpg

Posted in Examinari cu radiatii penetrante, Examinari nedistructive, PROCEDURA DE EXAMINARE | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »