4ndt's Blog

About NDT procedures, standards. Technical discussions

Archive for the ‘Lichide penetrante LP (PT)’ Category

Job inspector NDT – UT, MT, PT, RT, ET – operator examinari nedistruvtve

Posted by 4ndt pe Decembrie 24, 2011

Companie internationala care furnizeaza servicii in domeniul examinarilor de materiale.

Responsabilitatile postului:

• Monitorizarea si imbunatatirea proceselor legate de activitatile de control al calitatii produselor realizate;
• Controleaza/verifica produsele rezultate in procesul de productie cu instrumentele din dotare si face inscrisuri in fisa de control calitate;
• Executa controale nedistructive conform competentelor sale si cerintelor din proiect;
• Controleaza si verifica trasabilitatea marcajului pieselor brute si a pieselor finite;
• Verifica modul de respectarea al instructiunilor de incarcare/ descarcare a materiilor prime si respectiv a produselor finite.

Cerinte:

• Autorizatie NDT de nivel II (Minim 2 metode);
• Experienta anterioara de minim 3 ani intr-o pozitie similara, in domeniul CTC si NDT;
• Cunoasterea limbii engleze reprezinta un avantaj;
• Experienta in utilizarea programelor MS Office;
• Atentie pentru detalii.

CV-urile se vor trimite pe adresa codrut_david@yahoo.com  

Posted in Examinari cu particule magnetice PM (MT), Examinari cu radiatii penetrante, Examinari nedistructive, Examinari nedistructive cu ultrasunete, Lichide penetrante LP (PT), PROCEDURA DE EXAMINARE, PUBLICITATE | Etichetat: , , , , , , | Leave a Comment »

Procedura operationala de examinare cu lichide penetrante

Posted by 4ndt pe Octombrie 18, 2009

1. SCOP

1.1. Prezenta procedura stabileste cerintele si responsabilitatile pentru examinarea nedistructiva cu lichide penetrante a materialelor in scopul evidentierii defectelor deschise la suprafata.

2.DOMENIUL DE APLICARE

2.1. Aceasta procedura se aplica la examinarea cu lichide penetrante a sudurilor, a produselor laminate, turnate si forjate.

2.2. Examinarea cu lichide penetrante se poate efectua in stare finala sau in faze intermediare de executie, functie de cerintele din documentatia tehnica a produsului. Totodata, poate fi utilizata complementar altor metode de control, ca de exemplu pentru confirmarea unor defecte constatate la examinarea vizuala sau la examinarea locurilor de contact dupa efectuarea controlului cu pulberi magnetice.

3.DEFINITII

3.1. In conformitate cu SR EN-urile in vigoare. Defectoscopie cu lichide penetrante. Terminologie

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

EN 1330-6 Examinari cu lichide penetrante. Terminologie

SR EN 473-2002 Calificarea si certificarea personalului.

SR EN 571-1,2,3-1999 Examinari cu lichide penetrante.

SR EN 10163/1994, SR EN 10228-2/2000, SR EN 1956.

SR EN 10228-2-2000 Examinari nedistructive ale pieselor forjate. Examinarea cu lichide penetrante.

SR EN 5817 Imbinari sudate. Ghid de acceptare a defectelor.

Codul ASME sectiunea V 1998.

ASTM E 165,1209,1219,1220.

ASTM D 129,516,808,1552.

5. RESPONSABILITATI

Controlul cu lichide penetrante va fi efectuat de personal autorizat conform CR11 colectia ISCIR pentru examinari sub incidenta ISCIR si/sau SR EN 473/2002.

6. PROCEDURA

6.1. METODA  SI  MATERIALELE  UTILIZATE

a)     Este aplicabila orice metoda de control (prin pulverizare sau imersie, cu lichide penetrante colorate sau fluorescente), urmarindu-se o cât mai buna adaptare la conditiile concrete referitoare la numarul si dimensiunile pieselor, spatiul, dotarile si materialele disponibile etc. E de preferat, utilizarea unor lichide colorate pulverizate cu ajutorul unor spray-uri.

b)     Seturile de lichide utilizate vor fi adecvate metodei, fiind interzisa combinarea materialelor provenite de la producatori diferiti. Calitatea materialelor utilizate trebuie sa fie certificata de furnizor.

c)      Continutul maxim de halogeni admis, este de 250 ppm, iar continutul de sulf, sa nu depasesca 1% in greutatea reziduului.

d)     Cerintele specifice (de performanta) ale LP.

Materialele folosite in controlul cu LP, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

  • sa nu dea reactii chimice cu materialul examinat;
  • sa nu dea reactii chimice intre ele;
  • nu se vor utiliza la otelurile inoxidabile austenitice LP cu continut de clor si flor, iar la otelurile cu continut mare de Ni, nu se vor utiliza materiale cu continut mare de sulf.

e)     Conditii climatice de utilizare.

Utilizarea LP in afara limitelor de temperatura prescrise de producator, poate conduce la cresterea vâscozitatii penetrantului si scaderea proprietilor de patrundere, in cazul temperaturilor aflate sub limitele prescrise, iar in cazul temperaturilor care depasesc limitele prescrise, evaporarea componentilor volatili reduc sensibilitatea metodei fata de defectele fine.

f)        Iluminarea necesara la locul de examinare in cazul penetrantilor colorati, trebuie sa fie de minim 500lux/metru patrat pe suprafata piesei examinate. Intensitatea luminoasa necesara poate fi obtinuta de la un bec de 100W la distanta de 0,2m, sau de la un tub cu lumina fluorescenta de 80W la distanta de 1m.

g) Pentru examinarea cu lichide penetrante fluorescente se vor folosi lampi care emit radiatii ultraviolete cu lungimea de unda cuprinsaintre 330-390nm. Laboratorul trebuie sa fie dotat cu aparat pentru masurarea iluminarii zonei de examinat pentru lumina alba sau UV si sa aiba in dotare un bloc de comparare.

6.2. PREGATIREA  SUPRAFETEI

a)     Starea suprafetei, care urmeaza a fi examinata trebuie sa corespunda prescriptiilor din standardul de produs, sau din documentatia tehnica de executie.

O suprafata bine pregatita va permite o penetrare foarte buna a defectelor, si implicit detectarea acestora ca urmare a obtinerii unor indicatii de defect bine conturate. De regula, se admite utilizarea oricarei metode de curatire, cu conditia ca aceasta sa nu provoace inchiderea sau mascarea defectelor si alterarea lichidelor penetrante.

b)     Suprafata de examinat si zonele adiacente pe o largime de 25mm, trebuie sa fie libere de oxizi, zgura, stropi, grasimi, uleiuri, vopsea, acoperiri de protectie si orice alt material strain.

c)      Curatirea se face pe cale chimica, prin spalare/degresare cu detergenti sau solventi si/sau pe cale mecanica prin folosirea periilor de sârma, a materialelor abrazive fine sau prin prelucrare.

Dupa curatirea mecanica se va efectua o degresare a suprafetei, pentru a indeparta impuritatile care pot obtura deschiderea la suprafata a defectelor.

Operatia de curatire se va face cu maxima atentie pentru a evita mascarea discontinuitatilor.

6.3. APLICAREA  PENETRANTULUI

a)     Temperatura piesei de examinat si a lichidelor penetrante trebuie sa fie cuprinsa intre 100 – 500C, daca in instructiunile de utilizare nu sunt prevazute alte limite de temperatura.

b)     Penetrantul se aplica pe suprafata piesei prin turnare, pulverizare, imersare sau pensulare.

c)      Timpul de penetrare trebuie sa fie cuprins intre 5 si 60 de minute, daca producatorul nu indica alte valori.

Se va urmari ca penetrantul sa acopere tot timpul intreaga suprafata a piesei si sa nu se usuce.

6.4. INDEPARTAREA  EXCESULUI  DE  PENETRANT

a)     Dupa scurgerea timpului de penetrare, penetrantul ramas pe suprafata piesei se indeparteaza. Se va evita spalarea excesiva, care poate extrage penetrantul din discontinuitati, ca si spalarea insuficienta, care lasa un fond de penetrant care poate masca discontinuitatile.

b)     Penetrantii lavabili cu apa se indeparteaza prin spalare cu apa. In cazul utilizarii unui jet de apa, temperatura apei va fi 10-400C, presiunea mai mica de 2,5 bar si unghiul mai mic de 300 fata de suprafata.

c)      Penetrantii solubili in solventi se indeparteaza prin stergere cu o pânza uscata, urmata de o stergere cu o pânza inmuiata in solvent.

6.5. USCAREA  SUPRAFETEI

Dupa indepartarea excesului de penetrant, suprafata de examinat se usuca prin unul din urmatoarele procedee:

  • stergere
  • evaporare naturala
  • evaporare fortata cu un jet de aer a carui temperatura nu depaseste 500C, cu orientarea jetului oblic pe suprafata, pentru a nu extrage penetrantul din discontinuitati.

6.6. APLICAREA  DEVELOPANTULUI

a)     Developantul se aplica dupa indepartarea excesului de penetrant si uscarea suprafetei.

b)     Developantul trebuie sa acopere cu un strat subtire si uniform toata zona examinata, fara a forma depuneri ce pot masca discontinuitatile.

c)      Timpul de developare se masoara din momentul uscarii developantului depus. El este cuprins intre 10 si 30 de minute, daca producatorul nu prevede altfel.

6.7. EXAMINAREA  SUPRAFETEI

a)     Suprafetele controlate cu penetranti fluorescenti se examineaza in incinte intunecate sau slab iluminate, folosind lampi cu radiatii ultraviolete. Inaintea inceperii examinarii, ochiul operatorului se va acomoda cu lumina mediului ambiant timp de minim 5 minute. Iluminarea suprafetei de examinat se efectueaza astfel incat directia fascicului de lumina sa nu depaseasca cu 300 unghiul format cu normala la suprafata, sa nu se creeze umbre sau reflexii de pe suprafata de examinat, iar in cazul lichidelor penetrante fluorescente lumina reziduala vizibila trebuie limitata la 20lx.

b)     Suprafetele controlate cu penetranti colorati se examineaza la lumina naturala sau artificiala, asigurându-se o iluminare adecvata pentru analizarea discontinuitatilor.

c)      Prezenta unei cantitati de penetrant pe fondul developantului indica existenta unei discontinuitati.

Discontinuitatile (fisuri, suprapuneri, stratificari) dau indicatii sub forma de linii continue, intrerupte sau punctate. Suflurile izolate apar sub forma de puncte, iar cele grupate apar ca o grupare de puncte sau ca o pata.

d)     Din marimea indicatiei nu se pot trage concluzii cu privire la adâncimea discontinuitatii.

e)     Datorita faptului ca o difuzie excesiva a penetrantului in stratul de developant poate denatura forma si marimea indicatiei, evolutia indicatiilor de defect va fi urmarita pe tot timpul examinarii, incepând cu momentul formarii lor.

f)        Informatii suplimentare se pot obtine prin indepartarea penetrantului si examinarea discontinuitatii cu ajutorul unei lupe.

g)     In cazul aparitiei unor indicatii nerelevante, zona respectiva se supune din nou examinarii, cu respectarea tuturor fazelor.

6.8. APRECIEREA  REZULTATELOR

Rezultatele examinarii vor fi apreciate dupa forma, marimea si dispunerea discontinuitatilor, in conformitate cu normele de acceptare prevazute in documentatia tehnica a produsului.

Exemple:

1.Criteriile de acceptare/respingere, dupa EN 1289-2002 (PT CR6-2003) sunt:

Nr.crt. Tipul indicatiilor Nivel de acceptare

1

2

3

1

Indicatii liniare

L=lungimea indicatiilor

L<2mm

L<4mm

L<8mm

2

Indicatii neliniare

D=axa cu dimensiunea maxima

D<4mm

D<6mm

D<8mm

2.Criterii de acceptare/respingere conform SR EN 5817/2006.

6.9. CURATIREA FINALA

Daca se prevede indepartarea penetrantului si a developantului dupa examinare, aceasta se realizeaza prin spalare cu apa sau stergere cu o pânza cu solvent.

7. MENTIUNI SI INREGISTRARI

7.1. Buletinul de examinare va fi conform anexei.

La solicitarea beneficiarului, raportul de examinare poate fi redactat pe un alt tip de formular decât cel continut in aceasta procedura, un exemplar insoteste produsul, iar un exemplar se pastreaza in arhiva laboratorului pe perioada de garantie a produsului.

Posted in Examinari nedistructive, Lichide penetrante LP (PT), PROCEDURA DE EXAMINARE | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »

PRINCIPIU ŞI METODE DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE:

Posted by 4ndt pe Octombrie 12, 2009

Controlul cu lichide penetrante constă în aplicarea pe suprafaţa supusă contro­lului a unui lichid cu bune calităţi de penetrare în discontinuităţile superficiale şi evidenţierea acestora prin contrast cu ajutorul unui developant (figura 1). Penetrarea în discontinuităţile cele mai fine – pori, fisuri ş.a. – se produce datorită fenomenului de capilaritate. Developarea penetrantului are loc datorită efectului de absorbţie a developantului.

95242667.jpg

Fig. 1 Principiul controlului cu lichide penetrante: a.- curăţirea suprafeţei; b.- aplicarea penetrantului şi infiltrarea in discontinuitate; c. – îndepărtarea excesului de penetrant; d. – aplicarea developantului şi adsorbţia penetrantului;

Controlul cu lichide penetrante pune în evidenţă în exclusivitate discon­tinuităţile deschise la suprafaţă, cum sunt: porii, fisurile, suprapunerile, lipsa de pătrundere îngust deschisă la suprafaţă, crestăturile marginale, exfolierile din materia­lul de bază, craterele. Relevante pentru controlul cu lichide penetrante sunt mai ales porii singulari şi fisurile, fie ele termice, fie de oboseală, care în majoritatea cazurilor sunt dificil decelate la controlul vizual. Suprafeţele poroase sau zonele cu densitate ridicată de pori sau foarte rugoase, nu pot fi controlate eficient datorită dificultăţilor de interpretare a indicaţiilor relevate. In principiu piesele se supun controlului înain­tea aplicării tratamentelor termice sau a prelucrărilor prin aşchiere întrucât, mai ales cele din urmă, pot masca sau chiar închide discontinuităţile mai fine.

Principalele metode de control cu lichide penetrante sunt următoarele:

Metoda colorării la care contrastul pentru relevarea discontinităţilor este unul de culoare, de obicei roşu pe fond alb, este cea mai frecvent utilizată;

Metoda fluorescentă la care contrastul pentru relevarea discontinuităţilor este obţinut prin strălucirea observată în lumină ultravioletă şi câmp de examinare negru; contrastul este de regulă galben – verde pe fond violet închis;

Metoda activării cu ultrasunete unde surplusul de energie de infiltrare a pene­trantului folosit este asigurat cu ajutorul vibraţiilor ultrasonore şi emisia unde­lor elastice în mediul de penetrare sau de postemulsionare. O frecvenţă mai joasă măreşte capacitatea de pătrundere dar poate avea efecte perturbatorii sub 20 kHz.

Activarea cu ultrasunete se aplică mai ales în cazul controlului etanşeităţii produselor contribuind la învingerea forţei de aderenţă şi forţarea procesului de infiltrare a penetrantului. Cu bune rezultate se foloseşte la spălarea suprafeţelor capilare de materiale contaminate. Vibraţiile contribuie de asemenea la mini­mizarea duratei de penetrare, metoda cu trasor radioactiv, unde evidenţierea discontinuităţilor se realizează prin impresionarea unui film radiografie aplicat în stare lichidă, de către sub­stanţe radioactive conţinute în mediul de penetrare.

Indiferent de felul penetrantului sau a developantului, controlul cu lichide penetrante comportă următoarele operaţii:

  1. pregătirea suprafeţei;
  2. aplicarea penetrantului;
  3. îndepărtarea excesului de penetrant;
  4. aplicarea revelatorului;
  5. examinarea suprafeţei şi interpretarea rezultatelor;
  6. marcarea pe piesă a locurilor cu indicaţii.

In cazul folosirii penetranţilor cu postemulsionare este necesară o fază su­plimentară de adăugare a agentului emulgator după epuizarea timpului de pătrundere a penetrantului.

Componentele se livrează în seturi de flacoane de 250 – 500 ml. Consumul de soluţii este obişnuit de aproximativ un flacon de 350 cm3 la 50 – 100 m cusătură sudată. Proporţia consumului între degresant – penetrant – developant este funcţie de starea suprafeţei, în general în limitele de 2-2,5:1,2:1. Pentru aplicaţii diferite de cea prin pulverizare, componentele se livrează la bidoane speciale.

Posted in Lichide penetrante LP (PT) | Etichetat: , , , , | Leave a Comment »

Examinari cu lichide penetrante LP (PT)

Posted by 4ndt pe Octombrie 12, 2009

  1. PARTICULARITAŢI:

Metoda de control cu lichide penetrante este cunoscută şi aplicată sub formă rudimentară (de exemplu: petrol cu praf de carbonat de calciu în amestec cu alcool) de peste un secol. Tehnicile moderne, într-o manieră similară celor folosite astăzi, se cunosc din preajma celui de-al doilea război mondial. Perfecţionările ulterioare îşi au originea în dezvoltarea aviaţiei, construcţiei de rachete, a tehnicii nucleare şi aero­spatiale.

Controlul cu lichide penetrante pune în evidenţă orice discontinuitate (imper­fecţiune) de suprafaţă. Se poate aplica la orice material, formă şi dimensiuni de piesă în condiţii de hală sau şantier pe suprafeţe uscate, la temperaturi de peste 10 ~ 15°C. Metoda este productivă, ieftină, uşor de folosit, se pretează şi la controlul pe suprafeţe (lungimi) mari. Rezultatele sunt concludente, imediate şi uşor de interpretat. Indicaţiile provenite de la discontinuităţi sunt mărite prin absorbţia penetrantului de câteva ori.

Controlul cu lichide penetrante implică curăţirea chimică a suprafeţei de impu­rităţi, operaţii de spălare postoperatorie, mai ales atunci când se aplică interfazic, în cursul depunerii succesive a straturilor de sudură. Limitări apar în anumite cazuri da­torită faptului că unele reţete de lichide penetrante utilizează materiale inflamabile şi toxice, care reclamă măsuri corespunzătoare de spălare şi evacuare.

Probabilitatea de detectare a defectelor este cu atât mai mare cu cât gradul de prelucrare a suprafeţei examinate este mai fin. Metoda de control este relevantă pen­tru discontinuităţi cuprinse în intervalul 0,1-5 mm. La nivelul performanţelor maxi­me, nivelul de detectabilitate ajunge până sub un micron.

Controlul cu lichide penetrante trebuie considerat ca o perfecţionare şi extin­dere în acelaşi timp a examinării vizuale. Controlul cu lichide penetrante a îmbină­rilor sudate implică, ca şi controlul cu pulberi magnetice, examinarea unor zone de minimum 20 – 30 mm de o parte şi de alta în lungul sudurii, ceea ce prezintă avantajul de a evidenţia şi eventualele fisuri propagate în materialul de bază. El poate fi aplicat în diferite faze de execuţie. Limitările în aplicarea metodei pot fi cauzate numai de temperatură, întrucât penetranţii obişnuiţi nu pot fi folosiţi la temperaturi ce depăşesc 50°C. Există şi lichide penetrante speciale, cu punct de inflamabilitate de peste 250°C [22], care fac posibil controlul între straturi depuse la sudare sau placare. Pentru controlul la temperaturi joase s-au elaborat penetranţi aplicabili până la – 35°C [10].

Controlul cu lichide penetrante se foloseşte cu rezultate bune şi în cazul pla­cărilor şi al metalizărilor. Aria de întrebuinţare nu este practic limitată de felul mate­rialului, putând fi utilizat la toate tipurile de oţeluri, fonte, aliaje de aluminiu şi magneziu şi, în general la metalele neferoase, precum şi la materiale amorfe, plastice, ceramice, sticlă etc.

Un domeniu de mare interes a metodei îl reprezintă controlul etanşeităţii pro­duselor.

Posted in Lichide penetrante LP (PT) | Etichetat: , , , | Leave a Comment »