4ndt's Blog

About NDT procedures, standards. Technical discussions

Examinarea cu lichide penetrante


1. SCOP

Prezenta procedură stabileşte condiţiile de examinare cu lichide penetrante a îmbinărilor sudate ale elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi instalaţiilor de ridicat.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Examinarea cu lichide penetrante se aplică îmbinărilor sudate ale oricăror materiale metalice.

Examinarea cu lichide penetrante este o metodă de control nedistructiv care permite punerea în evidenţă a discontinuităţilor deschise la suprafaţă ale cusăturilor sudate.

3. documente de referinta

SR EN 571-1: 1999

Pr EN 571-2

Pr EN 571-3

Pr EN 1956

SR EN 25817: 1993

SR EN 10163-1: 1994

ASTM E 165-1995

ASTM E 1209-87

ASTM E 1219-87

ASTM E 1220-87

ASTM D 129-1995

ASTM D 516-1990

ASTM D 808-1995

ASTM D 1552-1995

Cod ASME  secţiunea a v-a,  editia 1998.

Prescripţii tehnice ISCIR aplicabile în domeniu.

4. MATERIALE SI ACCESORII UTILIZATE

Pentru examinarea cu lichide penetrante se foloseşte un set de produse format din următoarele materiale :

–         penetrant ;

–         produs de îndepărtare a excesului de penetrant;

–         developant;

În setul de produse, fabricantul poate include şi degresantul utilizat la curăţirea chimică prealabilă a pieselor de examinat.

Setul de produse va fi procurat, în mod obligatoriu, de la acelaşi fabricant în conformitate cu instrucţiunile acestuia.

Produsele folosite nu trebuie să dea reacţii chimice cu materialul examinat şi să nu reacţioneze chimic între ele. Ca precauţie se va avea în vedere :

–          oţelurile inoxidabile austenitice şi titanul sunt atacate de halogenii Cl şi F.

–         oţelurile cu conţinut ridicat de nichel sunt atacate de sulfuri, etc.

În cazul când există cerinţe privind limitarea conţinutului anumitor elemente din compoziţia setului de examinare,  se vor respecta limitele impuse,  certificate printr-un buletin de analiză chimică.  Aceste limite vor fi trecute şi în buletinul de examinare emis.

Pentru examinarea cu lichide penetrante fluorescente se foloseşte lampă U.V. tip NAMICOM,  cu lungimea de undă de 365 nm.

Dotarea laboratorului permite măsurarea iluminării zonei de examinat pentru lumină albă şi pentru lumina ultravioletă.

Aparatura va fi verificată metrologic,  în conformitate cu prevederile legale.

Laboratorul pentru examinări cu lichide penetrante are în dotare blocul de comparare P1 ( varianta monobloc).

5. CONDITII PREALABILE DE EXAMINARE

Examinarea cu lichide penetrante va fi efectuată de personalul autorizat conform cu prevederile CR11 colecţia iscir.

Cusăturile sudate examinate, volumul faza tehnologică de control, tipul de lichide penetrante, vor fi stabilite de proiectant, responsabilul cu supravegherea şi verificarea tehnică autorizat sau inspectorul ISCIR.

Examinarea cu lichide se efectuează în conformitate cu SR EN 571-1 şi cu precizările prescripţiei tehnice CR6-2003.

Pregătirea şi curăţirea prealabilă

Îmbinarea sudată care urmează a fi controlată precum şi zonele învecinate acesteia pe o lăţime de minim 25mm vor fi curăţate de oxizi,  zgură,  stropi de sudură,  grăsimi,  uleiuri,  vopsea.  Înainte de efectuarea controlului se va face un control vizual prealabil, pentru alegerea metodei de curăţire.

Curăţarea prealabilă se efectuează în două etape :

a) curăţarea mecanică

Această curăţare se efectuează prin periere cu perii de sîrmă,  pilire.  Nu se va folosi metoda de curăţare mecanică prin sablare cu alice sau nisip,  deoarece aceasta poate duce la obturarea discontinuităţilor deschise la suprafaţă.

b) curăţarea chimică

Curăţarea chimică se efectuează în scopul îndepărtării materialelor organice : grăsimi, uleiuri,  vopsea,  etc. Curăţarea se poate efectua cu solvenţi organici,  cu detergenţi sau soluţii de decapare.

Factorii care influenţează  negativ concluziile examinării îmbinărilor sudate,  datoraţi stării suprafeţei,  sunt prezentaţi în tabelul 3 din CR6- 2003.

c) Uscarea

Uscarea,  după curăţarea prealabilă,  se face prin evaporare naturală sau forţată cu aer cald sau rece, până dispare orice urmă de umezeală de pe suprafaţă.

Temperatura piesei controlate trebuie să fie cuprinsă între 10 şi 500C pe toată durata examinării.  Dacă controlul se face în afara acestor temperaturi şi setul de produse de examinare permite acest lucru ( vezi instrucţiuni producător ) se va face o testare conform Anexa B din CR6-2003.

6. TEHNICA DE EXAMINARE

Aplicarea penetrantului.

–        Penetrantul se aplică pe suprafaţa de contact prin pulverizare (spray).

–        Timpul de penetrare este cuprins între 5 şi 60 minute.

–        Pe toată durata de penetrare se urmăreşte ca lichidul să nu se usuce şi să acopere toată suprafaţa examinată. Dacă este necesar este permisă completarea cantităţii de penetrant aplicată.

Îndepărtarea excesului de penetrant.

–        Excesul de penetrant solubil în apă se îndepărtează prin ştergere cu tampoane de pînză umezite sau cu ajutorul unui jet de apă cu temperatura cuprinsă între 10 şi 400C, presiunea mai mică de 2,5 bar sub un unghi mai mic de 300C faţă de suprafaţă.

–        Se va evita spălarea excesivă care poate conduce la îndepărtarea penetrantului din discontinuităţile deschise la suprafaţă.  Indepărtarea excesului de penetrant se consideră terminată cînd dispare orice urmă de culoare vizibilă.

Uscarea suprafeţei

–        Suprafaţa supusă examinării se usucă conform punctelor 5.6.

–        Uscarea este considerată terminată în momentul în care dispare de pe suprafaţa de examinat orice urmă de pată de umezeală,  evitându-se uscarea excesivă care poate conduce la uscarea penetrantului din discontinuităţi.

Aplicarea developantului

–        Developantul se aplică într-un strat uniform şi subţire,  pe întreaga suprafaţă de examinat,  numai după ce în prealabil a fost bine agitat.

–        După aplicarea developantului suprafaţa examinată trebuie să fie uscată fie prin evaporare naturală fie prin evaporare forţată.

Durata de developare începe imediat după uscarea suprafeţei.  Aceasta poate fi cuprinsă între 10 şi 30 minute. Interpretarea finală a rezultatelor se efectuează la terminarea timpului prescris pentru developare.

Factorii care influenţează negativ concluziile examinării, se datorează calităţii operaţiilor din tehnica de examinare şi sunt prezentaţi în tabelul 3 din CR6-2003.

7. CONDIŢII DE INTERPRETARE

Iluminarea suprafeţei controlate se efectuează astfel încât direcţia fascicolului de lumină să nu depăşească cu 300 unghiul format cu normala la suprafaţă.

Iluminarea se efectuează astfel încât să nu se creeze umbre sau reflexii de pe suprafaţa controlată.

Fascicolul de lumină trebuie astfel direcţionat  încât să fie ecranat faţă de ochii interpretatorului.

Interpretarea pentru lichidele penetrante cu contrast de culoare se efectuează la lumina naturală sau lumină albă artificială conform SREN 571-1,  măsurându-se iluminarea suprafeţei la începutul examinării sau când operatorul consideră necesar.

8. INDICATII DE DISCONTINUITATI

Indicaţiile de discontinuităţi pot fi :

a) Indicaţii concludente

– liniare,  la care lungimea este mai mare decât triplul lăţimii maxime;

– rotunjite,  la care lungimea este mai mică sau egală cu triplul lăţimii maxime;

b) Neconcludente,  datorate modului necorespunzător de pregătire a suprafeţei de controlat sau efectuării defectuoase a operaţiilor din tehnica de lucru.

Se recomandă repetarea examinării cu acelaşi set de lichide şi tehnică.

c) False, datorate configuraţiei suprafeţelor,  crustelor, oxizilor.

Indicaţiile rotunjite apar datorită porilor de suprafaţă.

a) Linie continuă ( fisuri, lipsă de topire,  exfolieri ).

b) Linie întreruptă sau punctată,  datorită fisurilor foarte înguste,  exfolierilor parţial acoperite la prelucrări.

Indicaţiile rotunjite apar datorită porilor de suprafaţa.

9. CRITERII DE ACCEPTARE

Criteriile de acceptare sunt conform cu SREN 571-1 şi sunt prezentate in tabelul nr 3.

În cazul echipamentelor sub presiune specificate în HG 752/2002 condiţiile minime recomandate de acceptare a indicaţiilor de discontinuităţi prezentate în tabelul amintit vor fi corelate astfel :

–        Echipamentele sub presiune din cat. III,  IV, vor fi examinate la nivelul de acceptare 1.

–        Echipamentele sub presiune din cat. I,  II, vor fi examinate la nivelul de acceptare 2.

10. ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR

Fiecare laborator care efectuează examinări cu lichide penetrante trebuie să aibă un registru de evidenţă care va cuprinde următoarele date :

–        data examinării;

–        comanda internă;

–        produs;

–        subansamblu;

–        tipul de lichide penetrante utilizat şi fabricantul;

–        număr buletin emis;

Rezultatele examinării cu lichide penetrante vor fi consemnate într-un buletin de examinare conform Anexa A din CR6-2003.

Anexă la buletinul de examinare va fi schiţa produsului cu indicarea zonelor controlate,  astfel încât să permită identificarea ulterioară.

Buletinul de examinare se emite în două exemplare din care unul va rămâne în arhiva laboratorului.

11. DISPOZITII FINALE

Prezenta procedură de control va fi respectată de personalul autorizat în cadrul laboratorului

Anexele sunt ataşate prezentei proceduri  de lucru cu lichide penetrante.

ANEXA A

Denumirea şi adresa agentului economic:

Denumirea şi adresa laboratorului

Nr. autorizaţiei:

Data la care expiră autorizaţia:

BULETIN DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE

Nr.________ _Data ________

Denumirea produsului……………………………..……subansamblul…………….nr. de fabricaţie…………………. construit în anul………………………………conform comenzii interne nr………………………material ……………………..beneficiar

1 Condiţii de executare a examinării:

Simbolizare procedeu:……………………………………………………………….

Tipul lichidelor penetrante:…………………………………………………………..

Producător…………………………..Nr. lot ………….Valabilitate…………………

Temperatura mediului ambiant……………….Temperatura piesei………………….

Modul de curăţare a piesei…………………………………………………………..

Durata de:

Penetrare……………………minute

Emulsionare ………………..minute

Developare …………………minute

Agent de îndepărtare a excesului de penetrant………………………………………..

Tipul lămpii cu UV:…………………………………………………………………..

Iluminare ……………….Intensitatea radiaţiei ultraviolete pe suprafaţă…….

2 Examinarea s-a efectuat conform procedurii ………..;* ……………………….

3 Lichidele penetrante au fost limitate în……………..la………………………..

4 Interpretarea rezultatelor examinării s-a făcut la nivelul de acceptare ………….., în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 6, Colecţia ISCIR, constatându-se următoarele: …………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………….

Nume şi prenume Nr. Autorizaţie/ expiră la data Nivelul de autorizare Semnătura
Operator
Şef Laborator

*) Se va preciza momentul în care s-a efectuat examinarea (înainte de tratament, între straturi etc.).

ANEXA B

Verificarea aplicabilităţii tehnicii de examinare cu lichide penetrante

B.1 Verificarea aplicabilităţii tehnicii de examinare cu lichide penetrante se efectuează pe blocuri de comparare. Blocurile de comparare sunt necesare pentru stabilirea modului de utilizare (durată de penetrare, emulsionare, spălare şi developare) a unui set de lichide penetrante, în afara limitelor de temperatură prevăzute la pct. 3.4 din prescripţia tehnică, pentru compararea performanţelor a două seturi de lichide penetrante diferite sau pentru verificarea condiţiilor de păstrare şi depozitare.

Figura B.1 a) Monobloc b) Blocuri separate 40 AB 10 50 40 B A

67216625.jpg

ANEXA B (continuare)

B.2 Pentru aplicarea metodei de comparare se folosesc blocurile tip P1 şi/sau P2 prezentate în figurile B.1 şi B.2. Dimensiunile blocurilor sunt informative. Acestea pot fi modificate în funcţie de necesităţi şi posibilităţi.

B.3 Blocul P1 se confecţionează din aluminiu. Acesta poate fi monobloc sau din două blocuri identice, conform figurii B.1. În cazul monoblocului, o faţă se notează cu A şi cealaltă cu B. Dacă se utilizează două blocuri separate, unul se va marca cu A şi celălalt cu B.

B.4 După debitarea la dimensiuni şi rectificare, în mijlocul fiecărei feţe a monoblocului (A şi B), sau pe fiecare faţă a blocurilor separate, se delimitează cu ajutorul unei termocrete sau termovopsea, un cerc cu diametrul de 25 mm. Partea opusă marcajului va fi încălzită cu ajutorul unui bec Bunsen sau cu alt dispozitiv similar până la o temperatură cuprinsă între 510oC şi 525oC, evidenţiată prin schimbarea culorii marcajului la care trebuie să se ajungă în timp de 4 min. Imediat după această încălzire, blocul se introduce în apă rece, determinând astfel apariţia unei reţele de fisuri. Această operaţie se repetă şi pentru cealaltă faţă a blocului (în cazul monoblocului) sau pentru blocul similar (în cazul blocurilor separate). După fisurare, blocul (blocurile) se usucă prin încălzire la o temperatură maximă de 150oC şi se lasă să se răcească la temperatura mediului ambiant.

B.5 Blocul de comparare P2 este monobloc, conform figurii B.2. O faţă se marchează cu A şi cealaltă cu B.

B.6 Blocul P2 se confecţionează dintr-o plăcuţă de material metalic cât mai maleabil (oţel inoxidabil, cupru etc.), iar pe una din feţe se depune un strat de crom dur de aproximativ 250 μm. Pe faţa necromată se produc prin apăsare amprente Brinell. Corpul de apăsare al aparatului Brinell va avea diametrul de 5 mm. 50 1 250μm 3 200 2 A B

Figura B.2 F4 > F3 > F2 > F1 F1 < F2 < F3 < F4

80860866.jpg

B.7 În stratul de crom depus va apărea o reţea de fisuri aferentă fiecărei amprente. Se recomandă fixarea penetratorului Brinell într-o maşină de tracţiune pentru a se putea obţine forţa într-un domeniu de valori continuu. Variind forţa de apăsare se poate modifica lăţimea fisurilor obţinute. Se recomandă ca în timpul procesului de fisurare blocul să fie aşezat pe suprafaţă plană, sprijinit în două puncte simetrice faţă de locul unde se produce amprenta. Se produc un număr de opt până la zece amprente, două câte două, cu aceeaşi forţă, simetric faţă de mijlocul blocului, astfel încât amprentele obţinute cu forţa maximă să se afle la extremităţi, iar cele cu forţa minimă la mijloc (a se vedea figura B.2). Lăţimea fisurilor obţinute cu forţa maximă poate depăşi 20 μm, dar cele obţinute cu forţa minimă nu vor depăşi 2 μm. Pot fi luate în considerare forţe de apăsare cuprinse între 20 N…70 N. Lăţimea fisurilor se va determina cu mijloace optice (de exemplu: microscop cu mărire de 100 x). În reţeaua de fisuri aferentă fiecărei amprente se va identifica fisura cu lăţimea cea mai mare, aceasta caracterizând grupul de fisuri din amprenta respectivă.

B.8 Pe mijlocul blocurilor de comparare P1 (varianta monobloc) şi P2 se practică un canal de 2 mm lăţime şi l mm adâncime necesar introducerii unui ecran de protecţie care să împiedice amestecarea, la aplicare, a lichidelor penetrante.

B.9 Blocurile de comparare vor fi folosite pentru stabilirea condiţiilor de examinare în următoarele cazuri:

– utilizarea setului de lichide penetrante la temperaturi mai mici decât cele prevăzute de producător;

– utilizarea setului de lichide penetrante la temperaturi mai mari decât cele prevăzute de producător;

– pentru compararea performanţelor a două seturi de lichide penetrante diferite, în intervalul de temperaturi prevăzut;

– pentru stabilirea unei noi tehnici de utilizare a unui anumit set de lichide penetrante;

– pentru verificarea alterării lichidelor penetrante, a impurificării sau a unei depozitări incorecte a acestora, în timpul de garanţie prevăzut de producător.

B.10 În cazul în care suprafaţa de examinat se găseşte la o temperatură mai mică decât cea prevăzută în standard, atât blocul de comparare monobloc sau blocul B (în cazul blocurilor separate) cât şi setul de lichide penetrante se aduc la temperatura respectivă şi se efectuează examinarea suprafeţei B a blocului (în cazul monobloc) sau a blocului B (în cazul blocurilor separate). Se readuce blocul (în cazul monobloc) la temperatura standard şi se efectuează examinarea suprafeţei A (în cazul monoblocului) sau a blocului A (în cazul blocurilor separate). Dacă indicaţiile obţinute pe ambele suprafeţe sunt asemănătoare rezultă că tehnica respectivă poate fi aplicată la temperatura la care s-a efectuat încercarea.

B.11 În cazul în care suprafaţa examinată se găseşte la o temperatură mai mare decât cea prevăzută în standard, se aduce blocul de comparare (în cazul monoblocului) sau blocul B (în cazul blocurilor separate) la temperatura respectivă şi se efectuează examinarea suprafeţei B cu setul de lichide penetrante aflate la temperatura mediului ambiant. Se readuce blocul de comparare (în cazul monoblocului) sau blocul A (în cazul blocurilor separate) la temperatura mediului ambiant şi se efectuează examinarea respectivă. Dacă indicaţiile obţinute pe ambele suprafeţe sunt asemănătoare, rezultă că tehnica respectivă poate fi aplicată la temperatura la care s-a efectuat încercarea.

B.12 Pentru compararea performanţelor a două seturi de lichide penetrante diferite în cadrul limitelor de temperatură prevăzute de producător, se aplică examinarea suprafeţei A cu setul de lichide penetrante cunoscute, iar suprafaţa B se examinează cu setul de lichide penetrante care trebuie să fie testat. Dacă indicaţiile obţinute pe suprafeţele A şi B sunt asemănătoare, rezultă că performanţele tehnice de examinare ale celor două seturi de lichide penetrante sunt comparabile.

B.13 Pentru stabilirea unei noi tehnici de utilizare a unui anumit set de lichide penetrante se procedează în conformitate cu prevederile de la pct. B.11 din prezenta anexă, faţa sau blocul B examinându-se după noua tehnică propusă. Dacă indicaţiile obţinute pe ambele suprafeţe A şi B sunt asemănătoare sau pe suprafaţa B indicaţiile sunt mai clare, noua tehnică propusă poate fi aplicată. Dacă pe suprafaţa B indicaţiile obţinute sunt mai slabe sau neconcludente, tehnica nouă propusă nu poate fi utilizată.

B.14 Pentru verificarea alterării sau impurificării lichidelor penetrante, în cadrul limitelor de temperatură prevăzute de producător, se examinează suprafaţa A cu un set nou de lichide penetrante şi suprafaţa B cu setul de lichide penetrante care se presupune a fi alterat, incorect depozitat sau impurificat. Dacă pe suprafaţa B indicaţiile sunt mai slabe sau neconcludente faţă de cele obţinute pe suprafaţa A, setul de lichide penetrante alterate, incorect depozitate sau impurificate nu vor mai fi utilizate. În cazul obţinerii pe suprafeţele A şi B a unor indicaţii asemănătoare, setul încercat pe suprafaţa B poate fi folosit. Încercarea nu conduce însă la acceptarea întregului lot de lichide penetrante.

B.15 În timpul utilizării blocurilor de comparare pentru încercări se vor urmări cu stricteţe toate secvenţele operaţiilor de examinare cu lichide penetrante prevăzute în prezenta anexă.

B.16 După cel mult trei utilizări, blocul de comparare P1 trebuie să fie spălat într-o soluţie de apă şi detergenţi, clătit cu apă şi încălzit încet până la 400oC (temperatură măsurată cu termocreta). Se introduce apoi blocul în apă rece şi se usucă timp de 15 minute la o temperatură de 150oC. După tratament, blocul se şterge cu o perie sau tampoane înmuiate în solvent şi se ţine aproximativ 12 ore în acetonă. Înainte de folosire blocul se încălzeşte la o temperatură de 100oC şi se răceşte la temperatura mediului ambiant.

B.17 Blocul de comparare P2 trebuie să fie spălat, înainte de reutilizare, într-o soluţie de apă şi detergenţi, clătit cu apă şi uscat la 100oC, timp de aproximativ 15 minute, după care pot urma secvenţele examinării. Blocul P2 va fi ţinut, în timpul cât nu este utilizat, într-un recipient închis, cufundat într-un amestec de 50% acetonă şi 50% alt solvent volatil neclorurat.

B.18 În cazul lichidelor penetrante cu contrast de culoare, pentru a efectua încercările menţionate la pct. B.9 din prezenta anexă se poate folosi tehnica fotografierii. În acest caz se utilizează monoblocul pe întreaga sa suprafaţă sau unul din blocurile separate, aplicându-se secvenţele de examinare prevăzute în prezenta anexă. După developare se fotografiază indicaţiile puse în evidenţă. Se procedează la o foarte bună spălare a blocului şi se aplică celălalt set de lichide penetrante, urmându-se secvenţele prevăzute. Se fotografiază indicaţiile apărute după developare. Prin examinarea celor două fotografii se poate face o comparare între calităţile celor două seturi de lichide penetrante. Este absolut necesar ca fotografiile să fie efectuate în condiţii tehnice identice (cu acelaşi aparat foto, aceeaşi distanţă focală, diafragmă, timp de expunere, tip de film, procesare etc.).

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: